Sigiliul din Lada cu Bresle – comoara de la Muzeul Național al Banatului
Astăzi, la rubrica noastră despre COMORILE MUZEELOR, vorbim despre un sigiliu care face parte din colecția Lada cu Bresle – Breasla Creatorilor de Frumos. Aceasta se află in colecția Muzeului Național al Banatului. „Pictorii şi poeţii au avut întotdeauna permisiunea de a îndrăzni orice” spunea Dimitrie Cantemir.
La mijloc de secol XVIII, pictorii alcătuiau, împreună cu zugravii, o breaslă comună. Sigiliul prezentat astăzi este cea mai potrivită dovadă. Deschiderea Școlii de Desen din Timișoara din anul 1786 a jucat un rol deosebit de important și în viața breslelor din oraș. Din acel an, prescripțiile magistraturii orașului prevedeau că nici un ucenic nu putea să fie trecut în rândul calfelor fără să absolve cursurile școlii. Primul profesor al acestei școli a fost un desenator pe nume Kimsterten. Din anul 1796 conducerea școlii a fost preluată de inginerul și profesorul de desen Josef Fino (1762 – 1817), originar din Viena.
𝐓𝐢𝐩𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐢𝐠𝐢𝐥𝐚𝐫 𝐚𝐥 𝐁𝐫𝐞𝐬𝐥𝐞𝐢 𝐩𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐳𝐮𝐠𝐫𝐚𝐯𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐢𝐦𝐢ș𝐨𝐚𝐫𝐚
Tiparul sigilar din aramă, cu grosime de 2mm și diametrul de 32mm este fixat cu ajutorul pintenului într-un mâner din lemn cu o lungime de 62mm. Marginea câmpului sigilar este decorată cu un brâu din frunze stilizate și inscripția: SIG. D: VER: MAHLER UND ANSTREICHER ZUNFT IN TEMESVAR. Nr inv. 20273. ░S░c░r░i░i░t░o░r░i░ ░d░e░ ░u░m░b░r░e░
Chiar dacă din a doua jumătate a secolului al XVIII –lea avem informații despre pictori străini stabiliți în Timișoara, nici în cursul secolului următor nu putem vorbi despre o abundență a pictorilor. De altfel, cum demonstrează și lucrările din interiorul parohiei romano-catolice din Josefin, executate în anul 1832 de către un pictor – zugrav cu numele Szikora Dome. In marea majoritate a cazurilor similare, lucrările erau executate de artiști itineranți. Pentru anul 1853, Preyer declară trei zugravi, 8 vopsitori și 2 aurari – poleitori, presupuși a fi aparținând aceleeași bresle.