Copiii, prezenți tot mai des la urgențe. Care este infecția momentului și ce trebuie să știți despre ea
În ultima perioadă copiii au fost prezenți tot mai des la spital, la urgențe. Infecția care le vine de hac este cea produsă de streptococ beta – hemolitic grup A (GAS). Practic, vorbim de o boală a mâinilor murdare. După perioada din pandemie românii nu mai au atât de multă grijă și nu se mai spală pe mâini.
Spălatul pe mâini este foarte important. Până la 80% dintre infecții sunt transmise prin intermediul mâinilor murdare. Datele Institutului Național de Statistică arată că românii sunt codași la capitolul îngrijire personală. În 2015, 5.220 de cazuri de hepatită A, numită „boala mâinilor murdare”, au fost semnalate la copiii între cinci și nouă ani. Statisticile arată că unul din patru adulți nu se spală pe mâini după ce tușește sau strănută. În același timp, un copil din doi nu se spală pe mâini după ce a atins un animal.
Mihai Craiu, despre infecția ce duce copiii la spital
Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit despre afecțiunea care a făcut mai mulți copii să ajungă la urgențe. „În ultimele săptămâni au fost diagnosticați, la noi în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, foarte mulți copii cu infecție produsă de Streptococ beta-hemolitic grup A (GAS). Cred că ar trebui să știm câteva lucruri, înainte de a escalada faimoasa noastră streptofobie națională… Deopotrivă medici și părinți aveam, înainte de pandemie (vezi și postările mai vechi pe această temă, aici în SVC), o reacție emoțională în cazul întâlnirii cu GAS.
Pandemia a părut să ducă la dispariția din circulație a tuturor agenților patogeni a căror transmitere este facilitată de mâini murdare și nerespectarea etichetei tusei / strănutului. Spălatul mâinilor, dezinfectarea suprafețelor (deseori excesivă) si purtatul măștilor au fost „responsabile” pentru scăderea majoră a cazurilor de boli infecțioase la copil in 2020-2022. Odată cu renunțarea la măsurile oficiale de minimalizare a riscului de transmisie a virusului SARS-CoV-2, în martie 2022, au revenit „bunele” obiceiuri și aproape nimeni nu a mai respectat setul de indicații de prevenție. Căci, vorba aia, am scăpat de dictatura medicală”, a scris, pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, Mihai Craiu.
Cum recunoaștem infecția
Infecția cu GAS este contagioasă și uneori poate evolua foarte grav. Oamenii își amintesc de povestea tragică a prințesei (fiica regelui Carol I) care a murit când avea patru ani de scarlatină. Partea bună este că acum boala se poate trata. „Nu există nici un motiv de panică deoarece nu a fost identificată nici o tulpină de GAS rezistentă la peniciline. Putem folosi cu succes, la sfatul medicului, Penicilină V sau Amoxicilină. Iar la cei cu alergie la penicilină, dar fără istoric de anafilaxie, ar putea fi folosite cefalosporinele de generație I. Practic nu exista tulpini rezistente.
Despre macrolide, numai de bine… Le putem utiliza cu succes dacă antibiograma dovedește că GAS nu este rezistent la acestea (eritromicină, azitromicină sau claritromicină). Și trebuie să fim calmi. Panica nu ajută la nimic. Nici autodiagnosticul… Spun asta pentru că faimoasa scarlatină este ușor de recunoscut – ea are erupție aspră la palpare, pe piele (mai ales pe corp și foarte rar pe față), ce se descuamează ulterior, febră mare și limbă zmeurie”, mai scrie medicul. Scarlatina se recunoaște în primul rând prin apariția unor depozite albicioase pe limbă. Apoi, la dispariția progresivă a lor limba rămâne asemenea zmeurei. Important de știut este că infecția se vindecă după un diagnostic precis și un tratament corect.