Cum au ajuns copiii din România cei mai săraci din întreaga Europă
Riscul de sărăcie și incluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană, cu 0,4 puncte procentuale. De la 24,0% la 24,4% între anii 2020 și 2021. Potrivit unui raport european, copiii din România sunt cei mai săraci din întreaga Europă.
Aproape jumătate din copiii din Uniunea Europeană se confruntă cu nutriție deficitară, acces inegal la educație și la servicii sociale. În toate statele UE numărul copiilor aflați la limita sărăciei a crescut cu 200.000, dintre care 25.000 provin din România. Dintre toate statele membre ale Uniunii Europene copiii români înregistrează cea mai mare rată de sărăcie: 41,5%, adică echivalentul a doi din cinci copii. La nivelul Uniunii Europene, unu din patru copii trăiește la limita sărăciei. La noi în țară riscul de sărăcie este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021 rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Crizele care influențează viața copiilor
Criza economică și-a pus amprenta pe familiile din România. Un sondaj realizat în 2022 arată că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. Criza cauzată de Covid-19 a avut și ea un impact semnificativ asupra familiilor. În 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021.
Schimbările climatice fac și ele parte din viața copiilor români. Organizația Salvați Copiii a contribuit la procesul de consultare lansat de Guvernul României pe tema schimbărilor climatice, participând și 272 de copii și tineri. 42% dintre copii au spus că primesc informații despre schimbările climatice în școli, la materii precum biologie, geografie și științe, dar nu fac decât să repete sau să confirme ce au învățat deja acasă sau în contexte sociale. Copiii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul de cunoștințe, abilitățile și dorința cadrului didactic de a preda despre schimbările climatice într-un mod interactiv și interdisciplinar.
Un alt aspect important este educația timpurie. În anul școlar 2020 – 2021 numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400). Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendințe descendente îngrijorătoare au început în 2016. De asemenea, testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură. Doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între șase și 14 ani sunt cititori fluenți. În același timp 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Recomandările Organizației Salvați Copiii
Organizația Salvați Copiii le solicită guvernanților următoarele lucruri:
- Să acorde prioritate copiilor și familiilor vulnerabile în procesele de elaborare a politicilor și bugetelor. Și să sprijine autoritățile locale în combaterea sărăciei în rândul copiilor. În special prin consolidarea bugetării drepturilor copilului la nivel local;
- Să aprobe, să pună în aplicare și să monitorizeze un plan strategic național coerent menit să asigure echitatea în educație pentru copiii aflați în situații vulnerabile;
- Să consolideze sistemul de asistență socială pentru a sprijini copiii și familiile expuse riscului de sărăcie;
- Să direcționeze compensațiile/intervențiile de sprijin către familiile și copiii cei mai vulnerabili, în loc să opteze pentru măsuri cu caracter general.
https://stiripentrucopii.com/2023/03/03/numarul-copiilor-care-nu-au-acces-la-protectie-sociala-este-in-crestere/