Cum a arătat cel mai mare carnaval dinaintea postului Paștelui. Imagini de la corespondentul nostru special
La Veneția, Rio de Janeiro, dar și în Valencia au loc anual carnavaluri celebre în toată lumea. Cel din Spania de anul acesta a fost cel mai mare carnaval. Un număr de 30 de regine au defilat în rochii de-a dreptul spectaculoase, iar noi avem imagini de la corespondentul special care a participat la eveniment.
Carnavalurile reprezintă acele evenimente pline de poveste. Asta deoarece personajele reușesc să capteze atenția copiilor, dar și a adulților, datorită costumelor și măștilor extravagante. În fiecare an carnavalurile „cuceresc” rețelele de socializare, fiind postate o mulțime de fotografii și clipuri video. Carnavalul Vinaròs de la Valencia a mobilizat mii de oameni și a adus în atenția publicului 30 de regine și un rege, toți îmbrăcați în articole vestimentare spectaculoase. Unele din rochiile purtate de regine făceau trimitere la tema ediției din acest an, Africa, iar altele au ieșit în evidență prin culoare, dimensiuni mari, materiale folosite sau originalitate.
La gala de deschidere au participat 82 de persoane îmbrăcate în exploratori care au molipsit în scurt timp publicul. La eveniment au fost prezente aproximativ 9.000 de persoane. Trupa care a avut onoarea de a urca prima pe scenă a fost cea mai veche trupă care a supraviețuit, pioniera „La Colla”, care anul acesta sărbătorește 40 de ani de existență. Corespondentul nostru special ne-a transmis imagini de la spectaculosul carnaval, ele putând fi văzute în galeria de mai jos.
„Lăsata Secului”, un eveniment similar sărbătorit în România
Și la noi în țară are loc un eveniment important. Zilele premergătoare intrării în postul Paștelui sunt marcate cu un carnaval. El poartă numele „Lăsata Secului” și e sărbătorit de bănățeni acoperiți în totalitate cu blană de oaie. Oamenii se transformă în nărozi, berbeci sau urși și participă la un ritual care anunță învierea naturii, dezlegarea de toate relele și atragerea binelui.
La sat, oamenii costumați se adună și, alături de lăutari, pornesc o horă. Apoi, cu toții pornesc din casă-n casă pentru a alunga răul, iar gazdele îi răsplătesc cu țuică, ouă și clisă. La acest ritual participă doar tinerii neînsurați și până în 25 de ani. Aceștia se numesc nărozi și pot face mici prostii. Cum ar fi oprirea mașinilor și dansatul în fața lor sau prinsul fetelor la înghesuială și mânjitul lor pe față cu vaselină sau vopsea. Diferența dintre carnavalul românesc și cele internaționale ar fi că, în timp ce la noi tradiția a fost păstrată pură, în țările străine evenimentul a fost comercializat.
[foogallery id=”65572″]
Sursă foto: facebook.com/Marius Zmărăndescu
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Myanmar, țara cu propriile măsurători