Semnele privind abuzul sexual asupra copilului. Semnal de alarmă de la Salvați Copiii
Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra semnelor privind abuzul sexual asupra copilului. De asemenea, sunt diferite etape prin care abuzatorul preia controlul asupra copilului. Astfel, el cade victimă atunci când abuzatorul preia controlul asupra lui, manipulându-l emoţional până la abuzul sexual agravant.
Dintre cele 12.761 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului, în 1.143 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 34 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.
Abuzul sexual asupra copilului
Dintre cele 1.143 de cazuri de abuz sexual, 1.001 au fost de abuz sexual asupra fetelor. Iar în cazurile de exploatare sexuală, în 30 de cazuri dintre cele 34, victimele au fost fete.
În ceea ce privește cazurile de abuz fizic și emoțional, repartiția pe sexe este comparabilă. Studiul național lansat de Salvați Copiii România în anul 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual. În aproape două treimi dintre cazuri, agresorul a fost o persoană necunoscută. Un procent de 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligaţi să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor. Această situație confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020, că în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești.
Semne privind abuzul sexual asupra copilului
Copiii abuzaţi fizic prezintă aproximativ de trei ori mai mult riscul de a suferi de o tulburare de dispoziţie. Şi de până la patru ori mai mult riscul de a avea o tulburare de anxietate.
În special în comparaţie cu copiii neglijaţi, cei abuzaţi fizic sunt mai predispuşi în a dezvolta depresie, stimă de sine scăzută, neîncredere. Toate acestea drept urmare a comportamentului umilitor primit din partea abuzatorului sau a persoanei care îl are în grijă sau ca urmare a unui comportament de tip dependent, se arată în comunicat. Ei nu se mai joacă, îşi pierd pofta de joc, devin trişti şi supăraţi. Îşi distrug jucăriile, le aruncă sau le abuzează la rândul lor.
De la manipularea emoțională la abuzul sexual
Psihologul Salvați Copiii România, Mihaela Dinu explică mecanismele prin care copiii, cu predilecție fetele, sunt vulnerabilizați și devin victime.
„Manipulatorul emoțional subminează încrederea în propria judecată a victimei. Acesta cunoaşte bine psihologia copilului și adolescentului. Se apropie de copii, de fete în general, le câştigă încrederea și este atât de convingător, încât determină victimele să se îndoiască de propria judecată. Agresorul caută cu grijă victimele, creionându-și un profil pe care îl urmărește. De cele mai multe ori, sunt fete din medii sociale precare, cu grad crescut de vulnerabilitate, lipsite de educaţie și fără suport din partea familiei.
Cum recunoşti un abuzator
∙Abuzatorul se prezintă ca o persoană înțelegătoare și empatică față de victimă, îi promite că o va proteja și o va ajuta dacă aceasta rămâne apropiată, fidelă. Se folosește de mesaje directe sau de mesaje subliminale pentru a manipula emoțional și sexual victima. Poate inventa o serie de pericole venite din partea comunității, oferind apoi soluții pentru a întări imaginea proprie ca fiind cea a salvatorului.
∙Atunci când lucrurile nu funcționează astfel, abuzatorul induce frica, teroarea, recurge la ameninţări și violență fizică, pentru a putea manipula și abuza victima. Teama este un puternic factor de influență a comportamentului și astfel abuzatorul ajunge să-și atingă obiectivele.
Sindromul Stockholm
∙În multe dintre cazurile de abuz emoțional și sexual regăsim sindromul Stockholm. Acesta este considerat un sistem de apărare a creierului în situații traumatizante. Cineva care suferă de sindromul Stockholm ar putea avea sentimente confuze față de agresor, inclusiv: dragoste, simpatie, empatie, dorința de a-l proteja, recunoștință. Dacă agresorul tratează victima uman sau nu îi face rău fizic, ea ajunge să dezvolte emoții negative față de oricine ar încerca să o ajute să scape din mediul abuziv. Sau are idei și comportamente diferite de cele ale abuzatorului. Se crează în mintea victimei o disonanță cognitivă, victima ajunge să facă ceva ce nu vrea să facă. Panica, frica, teroarea (disonanţa cognitivă) sunt atât de mari, încât mecanismele de a le combate nu mai pot face faţă.
∙Impactul traumei se extinde în domeniile de funcţionare lărgite ale copilului/adolescentului. Modul de relaţionare cu ceilalţi poate lua, de asemenea, forme rigide. Victimele pot avea stări limitate de interacţiune, timide, retrase, fiind dominate de nesiguranţă şi susceptibilitate în urma unei relaţii abuzive.