Sârbii din Banat întâmpină Crăciunul cu un rug aprins
E Ajunul Crăciunului, pe rit vechi. Conform calendarului iulian, un număr însemnat de români – sârbi, ucraineni, basarabeni, macedoneni, armeni sau ruși lipoveni celebrează Crăciunul pe rit vechi. La o diferenţă de 13 zile faţă de cel gregorian. Vineri, în seara de Ajun, conform tradiției transmise din strămoși, sârbii din Banat vor aprinde un „bandjak” – în curțile bisericilor.
Credincioștii ortodocși de rit vechi s-au adaptat la oraş şi participă la arderea trunchiului de stejar în curțile bisericilor. Sârbii din Banat respectă această tradiţie în fiecare an la Timişoara.
Ce este „bandjak”-ul
„Bandjak”-ul este un stejar tânăr, tăiat ritualic de cel mai în vârstă bărbat din familie. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa de Ajun, bărbatul merge în pădure şi taie un trunchi de stejar. Tăiat în bucăţi, spre seară, îi va da foc. „Bandjak”-ul, trunchiul de stejar, semnifică durabilitate în timp. Focul simbolizează încălzirea Pruncului, arderea păcatului şi a tuturor relelor”, a explicat protopopul Branislav Stancovici, din Timișoara, conform evz.ro.
„Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Iar fapta arderii badnjak-ului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând, badnjak-ul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut”, se arată în enciclopedia bănăţeană Banaterra.
Moș Crăciun aduce daruri de două ori
Există credința că toţi cei care vor sta în jurul focului vor avea noroc. După arderea stejarului, urmează o slujbă religioasă. A doua zi, cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi vor participa la Sfânta Liturghie, iar la final vor primi ramuri de stejar legate cu funde tricolore. Se spune că acestea le vor da sănătate, tărie şi putere, până la Crăciunul următor. De regulă, slavii din România au ținut și celălalt Crăciun, mai ales dacă în familiile lor sunt copii. „Cei mai mulți dintre noi, ținem Crăciunul de două ori, prima data la prietenii români, apoi pe 6 ianuarie, seara, tradițional, acasă. Noi respectăm anul nou oficial, și sărbătorile statului, dar în rest ne respectăm tradițiile cu care ne-am născut, de creștini ortodocși pe stil vechi”, a declarat liderul comunității sârbe din Banat, pentru evz.ro. Copiii vor fi cei mai fericiţi pentru că Moş Crăciun le va aduce daruri de două ori.
Prăjituri dulci, pentru un an blând
În prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un bărbat tânăr, spun sârbii din Banat. Acesta se numeşte ”polozainik” şi va fi întâmpinat cu daruri și cu urarea „Sretan Bozic!”. Conform tradiției, în casele sârbilor, se aruncă, în Ajun, paie pe podele. Gestul simbolizează ieslea în care a venit pe lume Mântuitorul. În seara de Ajun se mănâncă doar bucate de post – zacuscă, nuci, fasole bătută – şi peşte.
Nu există gospodină care să nu prepare celebra Cesnica (n.r. un fel de baklava cu multă nucă și sirop de zahăr, în care se ascund bănuți, boabe de grâu și porumb şi altele). Gospodinele mai pregătesc un colac care va fi mâncat împreună cu vin roșu în ziua Crăciunului, pe 7 ianuarie. Această credinţă va aduce bunăstare și sănătate tuturor membrilor familiei. Din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând.
Sursa foto: Adrian Pîclişan
Ce este Boboteaza. Tradiții și obiceiuri explicate pe înțelesul celor mici