Cele mai neobișnuite animale care trăiesc pe pământ. Dumbrăveanca, cea mai frumoasă pasăre din România
Deși nouă ne place să credem că suntem cele mai importante ființe de pe Pământ, alături de noi trăiesc sute de mii de specii animale, cel puțin la fel de importante. Deși se cunosc atâtea, surprinzător, oamenii de știință încă descoperă specii noi. De asemenea, multe animale nu vor fi observate de-a lungul vieții noastre. Acestea fie trăiesc pe fundul oceanelor, fie sunt invizibile ochiului uman, fiind extrem de mici. Multe dintre ele, însă, odată observate la microscop, au servit drept inspirație pentru multe personaje extraterestre din filmele S.F. datorită formelor bizare. Această rubrică le este dedicată lor, celor mai neobișnuite ființe care conviețuiesc alături de noi. Astăzi vorbim despre cea mai frumoasă pasăre din România, Dumbrăveanca.
Dumbrăveanca sau Coracias garrulus este o pasăre migratoare din familia Coraciidae. Aceasta este de dimensiuni medii, dimensiunea unui adult ajungând la 30-32 de centimetrii. Aripile sunt duble în mărime, atingând 66-73 de cm când sunt întinse. Penele sunt intens colorate în nuanțe de turcoaz, verde și albastru. Capetele aripilor sunt negre, iar pe spate găsim nuanțe cafenii.
Cea mai frumoasă pasăre din România, Dumbrăveanca
Dumbrăveanca este cunoscută în România pentru frumusețea ei și coloritul ei deosebit. Etimologia în limba română are cel mai probabil legătură cu locul unde Dumbrăveanca își face cel mai des cuibul. Ea preferă atât luminișurile de la marginea pădurilor, cât și pășunile sau fânețele. Cuibul este construit fie in scorburile copacilor, fie în malurile abrupte. Denumirea științifică de Coracias garrulus provine de la sunetele pe care le emite, asemănătoare cu celor emise de un corb. Cuvântul Garullus provine din limba latină și înseamnă guraliv sau vorbăreț.
Coracias garrulus în România
În România Dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Ea se hrănește cu insecte fiind insectivoră. Aceasta preferă speciile mari de insecte precum greieri, coropișnițe, diverse coleoptere sau fluturi. Consumă uneori și viermi, miriapode, melci, scorpioni, dar și șopârle, șerpi, broaște, mici rozătoare. Deși este o pasăre migratoare care petrece anotimpul rece în Africa sub-sahariană, aceasta este găsită și în România în perioadele calde. În România se întoarce la finalul lunii aprilie, unde rămâne până la finalul lunii august. Dumbrăveanca depune între trei și șase ouă. De clocire nu se ocupă doar femela ci și masculul, puii dezvoltându-se foarte repede. Aceștia cresc și pot să părăsească cuibul chiar după 25-30 de zile de la naștere.