COMORILE MUZEELOR. Scarabeul – o insectă venerată de egipteni
Astăzi, la rubrica noastră despre COMORILE MUZEELOR, vorbim despre scarabeu. Aceasta era o insectă venerată de egipteni. Istoria ne aduce mereu la cunoștință faptul că există numeroase obiecte de valoare pe care le putem explora. Haideți să aflăm despre ele!
Istoria are rolul de a ne ajuta să cunoaștem și să înțelegem trecutul. Acum câţiva ani, Muzeul Naţional al Banatului (MNaB) a primit un scarabeu drept donație din partea lui Maximilian Herz.
Scarabeul – o insectă venerată de egipteni
Scarabaeus sacer (Scarabeul sfânt) este o specie de gândac de bălegar, cu o semnificație importantă în mitologia egipteană. Gândacul are 25 – 37 mm lungime, corpul negru, cu luciu mat sau metalic. Picioarele din spate sunt acoperite cu perișori galbeni. La prima pereche de picioare perişorul lipsește, însă sunt mai puternice și zimțate, capabile să construiască gogoșele. Preferă să locuiască în solurile nisipoase, în regiunile aride și secetoase. Sunt activi de la începutul primăverii până la sfârșitul verii. Se hrănesc cu bălegarul animalelor ierbivore din care își fac gogoașe. Gogoașele au diferite dimensiuni, întrecând uneori mărimea insectei. Apoi, ele sunt rostogolite cu ajutorul picioarelor posterioare și îngropate în sol, unde sunt consumate. Uneori pot apărea lupte pentru gogoașe, între gândacul care a fabricat-o și alții mai „leneși”, aflăm de pe ro.wikipedia.org.
Scarabeul este unul dintre cele mai cunoscute simboluri utilizate de către vechii egipteni. Faraonii s-au închinat acestora și, cel mai probabil, aveau o importanţă sacră pentru ei – așa cum este crucea pentru creștini.
Colecționarea antichităților egiptene a fost practicată de muzeele europene începând cu sec. al XIX – lea. Nu doar ca urmare a interesului pentru Egiptul antic, considerat leagăn al culturii omenirii, ci mai ales în scopul educării publicului larg. Colecția de antichități egiptene din Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara este formată din 52 de piese. Ea conţine: 17 amulete, 5 scarabei și un scaraboid, 13 figurine ușabti, 3 statuete, 1 statuie și alte câteva elemente surpriză.
Scarabeu din Memphis
Piesa prezentată astăzi face parte din colecția Muzeului Național al Banatului, fiind o donație din partea lui Maximilian Herz. Misteriosul scarabeu provine dintr-un mormânt din Memphis și pare a fi fost o amuletă atașată de țesătura de pe pieptul unei mumii. Baza scarabeului este gravată cu un copil așezat cu fața spre dreapta (privitorului). Însemnele ce pot fi citite sunt Pa khered n Re („Copilul lui Re”), semne ce apar în interiorul unui cadru oval.
Se spune că steatitul, materialul din care a fost confecționată amuleta, are o putere specială, fiind capabil să conducă o persoană decedată către o viaţă nouă, veşnică. Inițiații scarabei au servit drept simboluri ale esenței nepieritoare, ale nemuririi şi învierii. Dar în viaţa „pământească”, reprezentările scarabeului erau păzitori ai caselor şi paznici ai inimii omului.
Faptul că s-au găsit atât de mulți scarabei din piatră dovedește că aceștia erau unul dintre obiectele decorative preferate ale egiptenilor. Datorită legăturii sale cu Soarele, scarabeul simboliza partea sacră din natura omului. Aripile sale frumoase erau ascunse sub carapacea sa lucioasă simbolizând sufletul înaripat al omului ascuns în al său înveliș terestru.
Scarabeul sub lupă: capul (clypeus [scut], frons [fața], ochii, gena [obrajii] și pronotum [segmentul dorsal al prothorax-ului] sunt bine reprezentate. Un șanț separă pronotum de elitre, care sunt despărțite printr-o linie. Membrele anterioare, din mijloc și din spate bine delimitate. Perforație longitudinală, partea din față a capului (scutul) este ciobită, iar baza spartă în mai multe locuri (sus, jos, stânga și dreapta). Material: steatit, cu glazură verzuie (și unele pete portocalii pe spate). Dimensiuni: lungime 1,85 cm; lățime 1,51 cm; înălțime 0,9 cm. Datare: Dinastiile 19-22.
Mai multe puteți vedea în expoziţia „Zeii Tangibili. Gemele și Cameele antice între utilitate și estetică”. De asemenea, puteţi achiziţiona şi cartea despre Egipt din incinta muzeului.
Sursa text şi foto Muzeul Naţional al Banatului