PRIN LUMEA MODEI. Stilul vestimentar din perioada Revoluției Române
Poveștile din lumea modei sunt fascinante și fabuloase. O perspectivă în perpetuă schimbare, piese care revin, constant, în trend, moda e un loc unde creativitatea nu are limite. Și nici nu ar trebui să aibă. Astăzi, la rubrica PRIN LUMEA MODEI, vorbim despre stilul vestimentar din perioada Revoluției Române. Cu ocazia aniversării a 33 de ani de la evenimentul care a schimbat viața românilor dorim să ne uităm la stilul emblematic al eroilor care au luptat pentru patrie.
Revoluția Română din anul 1989 este cunoscută de toți românii și de toată lumea. Aceasta a avut loc între 16 și 22 decembrie și a început la Timișoara. Numeroase lupte și demonstrații de stradă au avut loc în toată România. Finalul a fost unul triumfător pentru revoluționari, și anume procesul și execuția soților Ceaușescu.
Nicolae Ceaușescu au condus un regim comunist dictatorial de 24 de ani alături de soția sa Elena. Conform wikipedia.org ”revoluția a avut loc în urma unei perioade de austeritate severă. A fost impusă raționalizarea alimentelor și energiei electrice, instituită de regimul Ceaușescu pentru a rambursa datoria externă a țării și transformarea României în autarhie”.
Stilul vestimentar din perioada Revoluției Române
Moda din perioada Revoluției Române a reprezentat un amestec de tendințe în România. De la ținute pe care azi le putem numi extravagante și până altele, pe care le putem considera, cu ochii de azi, relaxate și casual. Unele mai sunt regăsite și în moda străzii de astăzi. Însă doar pentru faptul că noua generație, cu privire la estetica veche, le consideră „cool”. Ceea ce trebuie reținut e că se purta ce se găsea. Așa cum alimentele erau raționalizate, nici în materie de îmbrăcăminte, românii nu prea aveau multe variante. Aproape integral hainele de atunci erau produse în România, în fabricile de textile ale vremii, care, după Revoluție, au fost privatizate și, multe din ele, s-au închis.
Cromatica de la sfârșitul anilor 80
Ceea ce e șocant pentru noi, cei de azi, e cromatica. Majoritatea hainelor aveau culori terne, închise, în tonuri de gri sau albastru închis. Produse din denim nu existau decât în garderobele celor cu rude sau prieteni în străinătate, care le puteau aduce. Încălțămintea, de asemenea, era mai degrabă monotonă, fără piese ieșite din comun. Vorbim de moda străzii / street style. Bunicii noștri își amintesc că și magazinele de haine și încălțăminte erau mai mult goale, iar când se „primea marfă”, lumea stătea efectiv la coadă ca să cumpere ce se nimerea, fără a avea prea multe opțiuni de alegere.
Vestimentația simplă și piesele voluminoase
La sfârșitul anilor 80 erau la modă piesele vestimentare voluminoase, jachetele și, în general, o vestimentație simplă. Deoarece vorbim despre perioada de iarnă, când a avut loc Revoluția, amintim că erau la modă căciulile îmblănite cu aspect natural și jachetele voluminoase îmblănite. Domnii purtau sacouri și pantaloni din stofă, de culoare neagră, gri sau maro. Ghetele și bocancii erau încălțămintea cea mai întâlnită, inclusiv în rândul doamnelor și domnișoarelor.
Ce este acela un “alendelon”
Se purtau haine din piele de oaie, cu blana vizibilă la mâneci și guler, un model care, reinterpretat, a fost reabordat de marile case de modă, în ultimii ani. Acesta se numea “alendelon”, după numele unui celebru actor din acea perioadă, francezul Alain Delon. După ce a îmbrăcat o astfel de haină, toată lumea a început să îl imite, iar cojocarii români, de prin sate, care aveau acces la pieile de oaie, au schimbat tiparele și au început să facă “alendeloane”. Cei mai mulți purtau jachete de fâș. Iar croiul pantalonilor era larg, pe picior. Se purtau mult pulovere, cele mai multe tricotate în casă, de femei.
Vestimentația de casă a gospodinelor
Gospodinele din perioada comunistă purtau, acasă, halate colorate, cu flori. Acestea aveau rolul de a proteja vestimentația de casă și nu erau îmbrăcate în public. Unele din ele erau realizate din materiale sintetice, matlasate. Iar în aceeași perioadă, toate doamnele la modă aveau în garderobă o rochie neagră cu un imprimeu cu maci roșii.
Oferte limitate și modă de afară
Tocmai pentru că oferta din magazine, deci de pret a porter, după cum i-am spune azi, era așa de limitată, lumea apela la croitori și croitorese pentru a se îmbrăca mai frumos. Deseori, inspirația venea din reviste aduse din străinătate, cum ar fi Neckermann Katalog sau Burda. Femeile care erau tinere atunci povestesc că revistele Burda, care se mai găsesc și azi, conțineau și tipare după care se putea croi haine la modă. Se vindeau “ca pâinea caldă”, “pe sub mână” ca să folosim două expresii din epocă.
„Nu se știa niciodată când se vor găsi la chioșcurile de ziare. Nu era ca acum, să apară periodic, o dată pe lună. Atunci apăreau când ajungeau în țară. Și, cumva, trebuia să ai pile, să fii prietenă cu vânzătorul de ziare, ca să îți pună deoparte revista. Dar aceasta era o salvare pentru cele care eram tinere și voiam să fim la modă, ca în alte țări, pentru că ne puteam confecționa noi, haine. E adevărat, comparativ cu ziua de azi, materialele pe care le găseam nu prea erau așa variate, ca și culori, și nici ca textură. Găseam stofe, pânze, mult sintetic. Era la modă sinteticul, și nu era deloc la fel de confortabil precum cel de azi”, ne-a declarat o profesoară pensionară.