O meserie care necesită răbdare, atenţie şi studiu. Cu ce se ocupă un antropolog la muzeu
Meseria este brățară de aur. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piață încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. La ŞTIRI PENTRU COPII vă povestim în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vorbim despre meseria de antropolog al unui muzeu de istorie. Am stat de vorbă cu Ştefan Popa, doctorand în antropologie, actualmente muzeograf la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara.
Ce este un antropolog
Un antropolog este un om de ştiinţă care studiază omul. Antropologia fizică, specializarea lui Ştefan Popa, se ocupă de studiul scheletelor umane din context arheologic. Se studiază aspectul morfologic al oaselor, iar, mai nou, se folosesc analizele de ADN şi analizele de izotopi.
„Primul pas pe care îl face un antropolog în momentul în care studiază scheletele primite dintr-un sit arheologic e să separe oasele umane de cele de animale. În general, oasele de om comparativ cu cele de animale sunt mai uşoare şi, dacă ai noroc, sunt anumite elemente morfologice de pe os care te ajută să le determini” – ne explică Ştefan Popa.
Diferenţa dintre scheletul uman şi cel animal
Omul e biped. El are o conformaţie complet diferită de restul animalelor. Nu poţi să confunzi oasele umane cu oasele unui animal, în primul rând din cauza craniului. Noi, oamenii avem un creier mare, deci o cutie craniană mare. În plus, sunt elemente ale scheletului uman pe care doar noi, oamenii, le avem.
Sunt cazuri în care găseşti un singur fragment din tot scheletul. Cu cât e mai vechi, cu atât scad mai mult şansele ca să nu se păstreze ADN-ul. Mai greu îţi dai seama de unde sau de la cine provine, pentru că nu se mai pot face teste ADN. Diferenţele fizice dintre un schelet de femeie şi un schelet de bărbat sunt evidente. În general, scheletul masculin este mai robust. Femeile sunt mai fragile şi au o talie mai mică.
Aspectul morfologic al scheletului nu poate să-ţi spună din ce grup sau zonă provine. Dacă vine un chinez şi se mută în România, analiza ADN poate să ne spună că provine din Asia, pentru că asiaticii au anumite oase şi forme ale oaselor specifice. Am avut foarte multe triburi germanice care au venit aici, de-a lungul istoriei au venit mulţi iranieni. Suntem destul de amestecaţi.
Calităţi de care are nevoie un antropolog
Ce calităţi trebuie să aibă un antropolog? „În primul rând trebuie să-i placă munca de teren, trebuie să vrea să participe pe şantiere arheologice. E adevărat că e un pic mai prăfuit, un pic mai murdar. Dar îţi trebuie puţină îndemânare, după aceea ar trebui să ai destul de multă răbdare, să-ţi placă anatomia, anatomia comparată care te ajută foarte mult pe munca de laborator. Cumva aş împărţi munca antropologului între munca de teren şi munca de laborator. Un antropolog mai trebuie să aibă un spirit de observaţie acut, să aibă răbdare şi să pună mâna pe carte” – ne-a mărturisit Ştefan Popa.
Sfaturi pentru tinerii care vor să devină antropologi
“Dacă sunt curioşi de ce-i în jurul lor, de cultura lor, o să-i sfătuiesc să se îndrepte către Biologie, cum am terminat şi eu, şi să studieze foarte bine anatomia. Dar anatomia comparată. E bine să înţeleagă şi chimia, dar nu neapărat. Spre exemplu, poţi să adaugi arheologia, istoria, geofizica care e parte din geografie. Toate acestea te ajută să vezi imaginea per asamblu” – ne-a mai mărturisit Ştefan.
Foto din arhiva personală a lui Ştefan Popa
O meserie plină de pericole. Ce face un jandarm de intervenție antiteroristă