O meserie care necesită atenţie şi pasiune. Cum e să fii muzeograf specializat pe Belle Époque
Meseria este brățară de aur. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piață încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. La ŞTIRI PENTRU COPII vă povestim în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vorbim despre meseria de muzeograf. Şi, în special, de un muzeograf specializat în Belle Époque.
Teodora Moţ este muzeograf la Muzeul Naţional al Banatului. Ea s-a specializat în domeniul Belle Époque. Am stat de vorbă cu Teodora pentru a afla mai multe despre Frumoasa Perioadă şi despre profesia de muzeograf.
Belle Époque, Frumoasa Epocă
Belle Époque înseamnă în limba franceză Frumoasa Epocă. Este o perioadă modernă, cu salturi importante în toate domeniile şi cu o viaţă tihnită. A durat până la începutul primului război mondial. „Epoca de Aur, cum i s-a mai spus, ne povesteşte Teodora, începe din 1871 şi se termină în 1914, când a început Primul Război Mondial”. Expresia „belle époque” s-a născut la sfârşitul anului 1919, după unii analişti, sau la sfârşitul anului 1930, după alţii.
A fost o perioadă a marilor progrese. O perioadă în care creaţia a atins cele mai înalte culmi. S-au făcut multe descoperiri ştiinţifice, dar și în literatură, muzică, balet, teatru etc.
Primul Război Mondial a întrerupt Belle Époque
Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi început Primul Război Mondial? „Orice apogeu anunţă din start o decădere. S-ar fi produs, probabil, nu putem spune cu certitudine, o anumită decădere într-un mod sau altul. Noi putem aprecia pozitiv sau negativ anumite evenimente din viaţa noastră, din istorie, anumite situaţii, dar percepţia umană e relativă, ca şi istoria”, ne relatează Teodora.
Elementele definitorii ale Belle Époque
Inovaţiile, descoperirile ştiinţifice, foarte multe, foarte rapide, într-un timp foarte scurt – acestea sunt elementele definitorii pentru perioada despre care vorbim. Pe baza acestor descoperiri perioada s-a numit Cea de-a doua Revoluţie Industrială sau Revoluţia tehnologică. Au explodat, efectiv, producţia în masă, standardizarea, industrializarea şi inovaţiile spirituale.
La fel şi în literatură, muzică, balet, au înflorit artele, pictura, poezia, opera, teatrul, dar şi arte care au fost direct influenţate de progrese industriale. Progrese din domeniul confecţiilor şi astfel ajungem la industria vestimentară, la designul vestimentar. În literatură avem o activitate literară intensă şi excentrică, avem o tranziţie de la realism la modernism.
„Particularităţile pe care le-am prezentat au fost în linii mari aceleaşi. Dar vorbim de zone diferite”- ne explică Teodora. Mobilitatea oamenilor s-a dezvoltat în ceea ce noi astăzi numim industria turistică. Oamenii călătoreau şi vedeau anumite lucruri pe unde călătoreau şi întorcându-se acasă, au încercat să le implementeze şi la noi.
În Timişoara s-a evidenţiat acest curent printr-un avânt edilitar extraordinar. S-a construit din 1868 foarte mult pe spaţiul intravilan, clădiri ale unor instituţii de marcă, clădiri particulare în diferite stiluri. În Banat avem dualismul Austro-Ungar, Banatul fiind încorporat Ungariei.
Profesia de muzeograf
Cum este profesia de muzeograf şi ce calităţi trebuie să aibă acesta? „La baza tuturor ar trebui să se afle pasiunea. Să simţi că îţi tresaltă sufletul. Până acum, mi-au plăcut toate lucrurile în care m-am implicat. Timpul se scurge prea repede. Şi nu ajungem să facem tot ceea ce ne dorim. Nu putem opri timpul. Degeaba a fost asociat Belle Époque cu „joie de vivre”, bucuria de a trăi. Războiul tot a venit. Nimic nu l-a putut opri” – ne răspunde Teodora.
Sfaturi pentru tinerii care vor să devină muzeografi
Ce ar trebui să facă tinerii pentru a ajunge muzeografi, de ce ar avea nevoie? „Să pună multă pasiune în ceea ce fac. Şi să iubească ceea ce fac. Şi vor vedea că multe lucruri vor veni de la sine. Şi cele care nu vor veni, înseamnă că nu trebuie să vină. Să nu se descurajeze oricine le-ar spune că nu vor reuşi. Dacă ei simt că vor să facă acest lucru, să persevereze” – îi sfătuieşte Teodora Moț pe tineri.
Foto din arhiva personală a Teodorei Moţ
Interviu exclusiv cu Maya Giotea, micuța cântăreață. Despre muzică și multă muncă