„Dreptul la pauză”, o campanie anti – bullying lansată de Salvați Copiii
Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli, iar 27% dintre ei admit că au fost agresori. Organizația Salvați Copiii derulează o companie anti – bullying: „Dreptul la pauză”.
O anchetă Salvați Copiii arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață. Totodată, 73% au asistat la situații de bullying în clasa în care învață, iar în grupul de prieteni 45%. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying.
Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii lansează, cu sprijinul Kaufland România, campania de informare și conștientizare „Dreptul la pauză”. Aceasta urmărește să arate care e rolul pe care profesorii, elevii și părinți îl au în asigurarea unui climat educațional pozitiv în școli. Scopul este ca toți copiii să se simtă în siguranță. Iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare. Materialele campaniei „Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, atrage atenția asupra impactului pe termen lung pe care îl are expunerea la situații de bullying în școli. „Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toți actorii implicați. Victima, agresorul și martorul tăcut. Situațiile de hărțuire și violență paralizează reacțiile sociale normale și lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor. Este important să recunoaștem semnele. Să vorbim cu copiii și să desfășurăm activități care să îi reînvețe să fie împreună. Să se joace, să colaboreze și să construiască relații sociale pozitive”, spune Gabriela Alexandrescu.
Realitatea în ceea ce privește bullying-ul
La ancheta derulată de Salvați Copiii au luat parte 4.449 de elevi cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani. Răspunsurile lor arată, practic, care e realitatea în ceea ce privește bullying-ului. Datele complete ale anchetei arată că:
99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying;
82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. În plus, 28% dintre respondenți au afirmat că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații;
Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă. De asemenea, 21% au afirmat că frecvența acestor situații a fost ridicată;
În grupul de prieteni incidența fenomenului pare a fi mai redusă. Aproape jumătate dintre elevi (45%) au spus că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni. Frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;
Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des;
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
Alte concluzii ale anchetei
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării);
84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei;
Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying;
Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar;
Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.