Ghidul migraţiei forţate în şcoli a fost implementat în Timişoara. Asociaţia LOGS formează gratuit profesorii
Asociaţia LOGS, grup de iniţiative sociale, vine în sprijinul profesorilor. LOGS a conceput un ghid despre migraţia forţată în şcoli şi a contribuit la formarea cadrelor didactice şi a profesorilor consilieri din judeţul Timiş. Atât formarea, cât şi ghidul fac parte din programul de educaţie pentru comunitate Better Togheter, realizat de LOGS. Pentru a înţelege mai bine acest ghid am stat de vorbă cu Anabella Costache, managerul proiectului Better Togheter şi cu Teodora Achim, expert educaţional în cadrul aceleiaşi asociaţii.
Milioane de oameni au fugit din calea războiului, refugiindu-se în ţări ale Uniunii Europene (UE) şi în România. Din februarie 2022, peste 4 milioane de refugiaţi din Ucraina au fost înregistraţi în vederea protecţiei temporare sau a unui regim similar în UE (Sursa: UNHCR, 4 octombrie 2022). În România se află 83.452, iar în Timişoara peste 1.500 de refugiaţi ucrainieni.
Pregătirea cadrelor didactice pentru a integra copiii refugiați în școli
ŞTIRI PENTRU COPII: De ce avem nevoie de un ghid pentru abordarea migraţiei forţate şi de ce acum?
Anabella Costache: Până în februarie 2022, când a început criza din Ucraina, România a fost doar o țară de tranzit, solicitanții de azil și refugiații nedorind să rămână pe termen mediu sau lung în țara noastră. Asta înseamnă că eforturile noastre de integrare a refugiaților au fost foarte mici până acum. Însă criza din Ucraina a schimbat complet contextul. Conform UNHCR, pe 5 octombrie, în România se aflau 83 452 de refugiați ucraineni. De aici și nevoia de la care a pornit ghidul, aceea de a pregăti cadre didactice pentru a integra copiii refugiați în școli sau pur și simplu pentru a avea informațiile necesare pentru a le explica elevilor români ce trebuie să facem ca societate în astfel de contexte. În același timp, el poate fi util oricui vrea să se informeze despre fenomen.
ŞTIRI PENTRU COPII: Ghidul conţine o serie de definiţii. De ce s-a ajuns la concluzia că termenii trebuie explicaţi? Nu sunt ei cunoscuţi sau folosiţi corect ?
Anabella Costache: Nu, termenii nu sunt cunoscuți și folosiți corect. E important să știm care sunt diferențele între un migrant, un solicitant de azil și un refugiat pentru că în spatele acestor termeni juridici se află realități de viață foarte diferite. Și pentru a putea înțelege situația reală și a empatiza cu oamenii, e nevoie să le înțelegem realitățile.
Migranţii caută un refugiu cât mai aproape de casă
ŞTIRI PENTRU COPII: Care sunt miturile principale cu privire la migraţie ?
Teodora Achim: Există o serie de preconcepții cu privire la fenomenul migrației forțate pe care am dorit să le chestionăm. De exemplu, am putea avea tendința de a crede că țările cele mai dezvoltate sunt cele care primesc cel mai mare număr de refugiați. Or, în realitate, o majoritate covârșitoare a persoanelor care au nevoie de protecție, caută refugiu cât mai aproape de casă, în țările vecine. Iar dacă privim harta celor mai mari conflicte în curs, acestea se află în zone mai puțin dezvoltate. Mai sunt și alte mituri care pot fi consultate în ghid. Intenția noastră a fost să-i provocăm pe cei care îl vor citi să-și pună întrebări în legătură cu lucrurile care li se par evidente. Situația ar putea să fie chiar pe dos. În acest sens, ghidul are și un capitol dedicat felului în care ne informăm și a felului în care putem verifica știrile despre refugiați.
Formare online pentru profesori în două etape
ŞTIRI PENTRU COPII: Ghidul face parte dintr-un program de formare a cadrelor didactice. Cum a decurs acest program ?
Teodora Achim: După definiție, un ghid conține o serie de informații și îndrumări. Acestea nu sunt exhaustive și nu funcționează decât dacă sunt puse în practică. Noi am dorit să avem și un dialog constructiv cu cei care își doresc să fie parte a schimbării, să analizăm contextele diferite și să definim împreună modalități de acțiune. Am organizat, așadar, o formare online pentru profesorii din județul Timiș, în două etape. Mai întâi, am realizat un tablou de ansamblu al situației migrației forțate în lume și în țara noastră. Apoi, am analizat provocările cu care se confruntă refugiații și nevoile acestora. Mai concret, am lucrat asupra situației fiecărui profesor, definind modele de școli incluzive și analizând pașii necesari pentru a ajunge acolo.
Atât ghidul, cât și formarea fac parte dintr-un program mai amplu de educație pentru comunitate, numit Better Together, care este realizat de LOGS și finanțat de Primăria Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte. Obiectivul programului este acela de a contribui la o mai bună conștientizare asupra fenomenului migrației forțate. Totodată și pentru a stimula empatia, de a crea o comunitate #AlăturiDeRefugiați, folosind instrumentele educației nonformale.
Elevii români trebuie să înţeleagă situaţia refugiaţilor
ŞTIRI PENTRU COPII: De ce este important ca acest ghid să fie prezentat în şcoli?
Teodora Achim: România nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de refugiați până acum. Am dorit să venim în sprijinul profesorilor cu câteva informații și instrumente de bază, din experiența noastră de lucru. Ştim că nu este ușor pentru ei să treacă de la o criză la alta și să caute singuri soluții de adaptare. Împreună suntem mai puternici și putem da un răspuns mai bun. Credem că este important, pe de o parte, ca școlile să aibă minime instrumente și modele de integrare a copiilor refugiați. Pe de altă parte, dorim ca elevii români să înțeleagă situația refugiaților, pentru a evita fenomenul bullyingului.
ŞTIRI PENTRU COPII: Cum va fi pus în practica ghidul? Exista subiecte pe care profesorii le vor prelua pentru a le preda/transmite elevilor ?
Teodora Achim: Ghidul nu oferă soluții de-a gata, pentru că, așa cum spuneam, fiecare situație are particularitățile sale și cere un răspuns adecvat. În schimb, acesta conține o serie de resurse, în limbile română și engleză. Profesorii le pot folosi ca sursă de inspirație pentru a crea activități adaptate elevilor lor.
Mai multe activităţi comune între elevii români şi elevii migranţi
ŞTIRI PENTRU COPII: Din experienţa voastră, exista contact, activităţi comune la care să participe atât elevi români, cât şi migranţi ?
Anabella Costache: Destul de puține. Asociația LOGS desfășoară activități prin care să încurajeze dialogul intercultural și interacțiunea directă între copii și tineri români și refugiați, însă e nevoie de mai mult.
ŞTIRI PENTRU COPII: Putem vorbi de stereotipuri pe care copiii le folosesc în relaţia cu colegii lor migranţi?
Anabella Costache: Cele bune și cele rele. Stereotipurile există în orice societate și, cu siguranță, și în cea românească, e firesc. Important e ca toți actorii din jurul copilului să conștientizeze că percepția le este influențată de stereotipuri, să lucreze cu ele și să îl învețe și pe copil să facă la fel.
Nu există soluţii unice şi miraculoase, dar există speranţă
ŞTIRI PENTRU COPII: Există o soluţie pentru crearea unui mediu incluziv în şcoli?
Anabella Costache: Nu există o soluție unică și nici una miraculoasă, din păcate. Primul pas este conștientizarea și informarea corectă, pentru a înțelege care sunt nevoile reale. Apoi urmează empatia, răbdarea și creativitatea, pentru a răspunde nevoilor emoționale imediate ale copiilor refugiați. Iar în timp vor veni și modificările structurale și sistemice.
Sursa foto: LOGS
Cum se descurcă copiii refugiați din Ucraina în școlile românești