Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Bajau, poporul ultimilor oameni acvatici
Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Bajau, poporul ultimilor oameni acvatici. Aceștia și-au dezvoltat în timp abilități uimitoare iar trupurile lor sunt diferite de ale noastre.
Poporul despre care o să vorbim astăzi este cu totul deosebit. Am putea spune că este singurul grup de oameni acvatici de pe glob. Oamenii Bajau sunt un grup care trăiește de generații în apele din Asia de Sud-Est.
Membrii acestui popor trăiesc pe bărci și în căsuțe construite deasupra apei fără să aibă un teritoriu pe care să-l considere ca fiind casa lor. Ei nu au simțul timpului și al vârstei, nu folosesc calendare, nu sărbătoresc zilele de naștere și nu au ceasuri. Totodată, trupurile lor sunt diferite de ale noastră datorită acestui stil de viață.
Istoria lor a fost transmisă doar verbal
Originea acestui popor nu este cunoscută cu exactitate. Se știe însă că ei sunt un grup etnic malay și că trăiesc în ape de secole. Deși în trecut au mai existat astfel de popoare, în prezent Bajau sunt singurii nomazi ai mărilor rămași pe glob.
Neavând un guvern oficial sau o istorie scrisă, povestea acestui popor s-a transmis oral prin legende, tradiții și folclor de-a lungul generațiilor. Conform poveștilor, povestea poporului a început cu un bărbat gigantic pe nume Bajau.
Bajau era atât de mare încât atunci când intra în râu, acesta se revărsa. Astfel, o mulțime de pești ajungeau pe mal ca mai apoi să poată fi prinși cu ușurință și mâncați.
În timp, oamenii au ajuns să îl cheme pe Bajau doar pentru a-i ajuta să prindă pești. Văzând cât de eficientă este această metodă, triburile învecinate au devenit geloase pe avantajul oferit de Bajau și au încercat să-l ucidă cu săgeți otrăvite. Bajau a supraviețuit acestor încercări și a continuat să-și ajute oamenii să prospere.
Trăiesc doar pe ape
După cum v-ați dat seama, pescuitul este principala activitate a poporului Bajau. Oamenii trăiesc pe bărci lungi numite lepas ce servesc drept case. În general, ei își petrec timpul pe apele Indoneziei, a Malaysiei și a Filipinelor.
Trăind toată viața pe apele mărilor și a oceanelor, oamenii și-au dezvoltat în timp abilități incredibile. Copiii înoată de mici și încep să pescuiască și să vâneze de la vârsta de opt ani.
Din această cauză, la maturitate, oamenii Bajau sunt experți când vine vorba de scufundări. Ei pot coborî până la o adâncime de peste 70 de metri și pot rămâne în apă la o adâncime de până la 20 de metri timp de șapte minute. De obicei, ei petrec zilnic cinci ore în apă.
Acest stil de viață subacvatic a făcut ca splinele lor să fie cu 50% mai mari decât a oamenilor din teritoriile vecine. Atunci când oamenii se scufundă, splina se contractă și pompează sânge oxigenat în corp. O splină mai mare înseamnă un rezervor mai mare de celule roșii oxigenate, adică posibilitatea de a petrece mai mult timp sub apă.
De asemenea, oamenii Bajau au dezvoltat o vedere subacvatică remarcabilă. Aceste abilități le oferă avantaje când vine vorba de vânatul în apă. Totodată le permite să descopere cu ușurință comori precum perlele.
Prezentul îi forțează să renunțe la cultura lor
Din păcate, în prezent tot mai mulți oameni Bajau sunt forțați să trăiască pe uscat. Unii sunt de părere că actuala generație este ultima care se va mai putea susține singură pe ocean.
Unul dintre principalele motive pentru care oamenii Bajau sunt nevoiți să se întoarcă pe uscat este industria pescuitului. Aceasta a intervenit cu stilul tradițional al acestora.
Din cauza competiției, unii oameni au fost nevoiți să utilizeze metode moderne de pescuit precum cianura sau dinamita. De asemenea, ei au schimbat lemnul din care sunt făcute bărcile deoarece acei copaci sunt pe cale de dispariție.
Și faptul că triburile nomade nu sunt văzute bine de societate îi forțează să renunțe la acest stil de viață. Acceptând regulile impuse de guverne, ei pot avea acces la programe guvernamentale și beneficii.