Concluzie alarmantă: părinții, profesorii și elevii nu au încredere că școlile ar organiza corect examenele
În perioada 2 – 16 august Organizația Salvați Copiii România a realizat o consultare online privind propunerile noii Legi a educației. În final s-a ajuns la concluzia că părinții, profesorii și elevii nu au încredere că școlile ar organiza corect examenele de admitere în colegii.
La consultare au luat parte 1.610 elevi, cadre didactice și părinți. Un număr de 735 de persoane au transmis comentarii și propuneri de îmbunătățire a actualului proiect de lege. Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra necesității unei reevaluări a propunerilor din noua Lege a Educației Naționale. Legea ar trebui să țină cont atât de argumentele experților în educație, cât și de cele ale părinților, cadrelor didactice și elevilor.
„O nouă Lege a educației trebuie să corecteze vulnerabilitățile din sistemul de învățământ. Astfel încât accesul la educație de calitate să fie real pentru toți copiii. Avem acum posibilitatea de a reforma cu adevărat sistemul de învățământ. În beneficiul elevilor și al cadrelor didactice. De aceea considerăm că dezbaterea publică asupra modificărilor aduse este crucială. Aceasta este miza demersului Salvați Copiii România de a organiza o consultare online la care să participe direct și cu argumente persoanele interesate de domeniul educației”, spune Gabriela Alexandrescu.
Admiterea din colegiile naționale poate duce la discriminarea elevilor
Una din temele dezbătute a fost legată de organizarea separată a examenului de admitere în cadrul colegiilor naționale. 54 de persoane au spus că se opun acestei proceduri. Pe de altă parte, doar două persoane o susțin. Disproporția uriașă e întărită cu o serie de argumente care atrag atenția asupra discriminării elevilor pe care o poate produce un sistem paralel de evaluare.
Pentru a evita încălcarea echității se propune ca aceste colegii să-și organizeze examenele de admitere după parcurgerea evaluării naționale de către toți ceilalți 150.000 de elevi care au finalizat clasa a VIII-a. „E suficient examenul de evaluare. Dar cu cerințe mai diversificate, cu grad de dificultate mai mare, cu mai mulți itemi cu punctaj mai mic, care ar permite, astfel, o altă ierarhizare”, spune un părinte.
„Admiterea organizată de colegii naționale așa cum este prevăzută în proiectul de lege, art. 74, este discriminatorie. Provoacă segregare și un sistem paralel de evaluare față de cel standardizat prin Evaluarea Națională”, e de părere un cadru didactic.
Alte teme ale consultării online
O altă temă a vizat participarea elevilor la decizie. 60% dintre respondenți consideră că implicarea elevilor la nivelul conducerii școlilor este foarte importantă sau destul de importantă. Doar 22% au afirmat că e puțin important sau deloc important.
Banii pe care părinții trebuie să-i scoată din buzunar pentru educația copiilor, deși învățământul de stat e gratuit, e un alt subiect intens dezbătut. Întrebarea „Cum credeți că proiectul legii educației ar trebui să reglementeze aspectul colectării de bani de la părinți pentru nevoile clasei și ale școlii?” a primit răspunsuri care subliniază că orice formă de acoperire a nevoilor școlii cu banii părinților ar trebui interzisă expres prin legea educației (40%). În același timp, 39% dintre respondenți spun că acest lucru ar trebui lăsat la latitudinea părinților. Situația arată că practica colectării banilor pentru reparații, amenajarea clasei, achiziționarea echipamentelor sau a cărților necesare elevilor e încă larg răspândită în școlile din România.
Și programa școlară a fost dezbătută. Multe dintre opinii subliniază necesitatea revizuirii programelor școlare. Astfel încât acestea să asigure cunoașterea, nu doar prin memorare, ci mai degrabă prin experiențe cognitive directe și activități practice. Un elev spune că i-ar plăcea să poată lua parte la diferite activități în afara școlii. „Să putem merge la muzee, grădini, parcuri, obiective turistice. Educația se întâmplă și în spații neconvenționale. Directorii nu ne mai dau voie să mergem nicăieri”, spune elevul.
Bacalaureatul și bursa de studiu
Participanții la dezbatere susțin și că ar fi nevoie să se renunțe la proba de bacalaureat unică. Una dintre soluții ar fi ca proba A să cuprindă limba și literatura română. Sau, după caz, verificarea competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. „Bacalaureatul să țină cont de tipul liceului, specializare și profil. Tipul specializării să facă parte din examen ca proba obligatorie. Să fie organizat pe nivele care să permită diferite trasee postliceale, universitare”, e de părere un cadru didactic.
Bursele au fost și ele discutate. În opinia elevilor media la purtare și media care reflectă rezultatele școlare ar trebui să reprezinte principalele criterii de acordare a burselor. O altă propunere a elevilor este cea a adaptării sistemului de acordare a burselor în funcție de particularitățile fiecărei școli în parte. Deoarece specificul școlilor este foarte diferit și ar fi echitabil să se țină cont de caracteristicile fiecărei comunități școlare. O idee complementară este luarea în considerare a progresului pe care elevii reușesc să îl înregistreze în rezultatele lor școlare. Astfel încât să fie recunoscute eforturile pe care copiii le depun pentru a progresa de exemplu de la media 4 la media 7.
Evaluarea profesorilor
Un lucru cu care toată lumea e de acord e că trebuie să existe o evaluare transparentă și reală a cadrelor didactice din partea elevilor și părinților. O recomandare a elevilor consultați este ca evaluarea psihologică să fie temeinic aplicată în momentele în care apar raportări cu privire la comportamente nepotrivite. Manifestate fie în relație cu elevii, fie în relație cu restul cadrelor didactice. Aceiași elevi subliniază nevoia de sprijin psihologic pentru cadrele didactice. Ei înțeleg că au în responsabilitate o multitudine de sarcini complexe, precum gestionarea relațiilor cu elevii, managementul clasei de elevi, gestionarea activității de predare-învățare-evaluare, cât și o serie de sarcini birocratice. Rolul elevilor de a evalua obiectiv este considerat la fel de important. De asemenea, în multe situații, evaluarea activității la clasă de către inspectoratele școlare nu urmărește întotdeauna aflarea situației reale.
„În liceul meu există un formular de feedback semestrial destul de cuprinzător prin care profesorii sunt evaluați de noi. Din păcate, după completarea lor nu se mai întâmplă nimic. Cred că nici nu sunt citite”, e opinia unui elev. „Depinde și de elevi. Adică poți să întrebi un elev de nota 10 despre un profesor și o să îți spună că el a înțeles. Iar un elev care este dezinteresat o să spună că evaluează profesorul în funcție de nota pe care i-a dat-o”, spune un alt elev.