Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Malta, țara primului spital european. O mulțime de imperii s-au luptat de-a lungul timpului pentru a stăpâni aceste insule.
Malta este o țară insulară din mijlocul Mării Mediterane. Deși suprafața sa e mică, poziția țării este una strategică. Din această cauză, multe imperii din Europa și din Africa s-au luptat de-a lungul timpului să o dețină. Capitala Maltei este Valetta, iar populația este de aproximativ 550.000 de oameni.
Micuța țară este formată din cinci insule: Malta (care este cea mai mare), Gozo și Comino și insulele nelocuite Kemmunett și Filfla. Ele se află la 58 de kilometri de Sicilia și la 290 de kilometri de Libia și Tunisia.
Climatul țării este tipic mediteranean. Verile sunt fierbinți și uscate, toamna este caldă, iar iarna este răcoroasă și ploioasă. Majoritatea precipitaților cad între lunile octombrie – martie. Temperatura medie variază de-a lungul anului între 12 °C și 29 °C.
Exploatarea excesivă a făcut ca Malta să rămână aproape complet fără păduri. Mai multe specii de copaci au fost reintroduse în ultimii zeci de ani cu succes. În rest, vegetația este tipic mediteraneană.
Când vine vorba de animale, în Malta există mai multe specii native de mamifere precum o subspecie de cârtiță siciliană și mai multe tipuri de lilieci. Celelalte animale precum aricii, cameleonul, iepurii sau nevăstuicile au fost introduse de-a lungul timpului. Alte animale native țării sunt diverse specii de șerpi și de șopârle.
Malta este un adevărat muzeu în aer liber. După cum spuneam, datorită poziției sale, multe imperii și-au dorit de-a lungul timpului să pună mâna pe ea. Primii oameni care au ajuns pe insulă au fost fermierii din Epoca de Piatră acum peste 7.000 de ani. Totuși, nu noi, oamenii, am fost primii locuitori. Acum sute de mii de ani, insula era ocupată de elefanți pitici, de hipopotami și de multe alte animale care acum sunt dispărute.
Primele imperii care au pus stăpânire pe Malta au fost fenicienii și cartaginenii. Aceștia au fost urmați în anul 218 î.Hr. de romani. Fiind foarte fertilă și prosperă, insula a devenit rapid un producător major de ulei de măsline. Tot în această perioadă, Apostolul Paul a naufragiat pe coasta Maltei în anul 60 d.Hr. și a fost uimit de ospitalitatea oamenilor pe care ulterior i-a convertit la creștinism.
După căderea Imperiului Roman, Malta nu a mai reprezentat un interes pentru Imperiul Bizantin. Abia după 375 de ani ea a fost cucerită de arabi care urmau să-și pună amprenta pe cultura insulei. Limba, numele de orașe, agricultura și chiar și bucătăria Maltei provin de la arabi.
Deși lucrurile mergeau bine sub conducerea arabă, normanii din Sicilia aveau să revină și să preia controlul în anul 1090. Aceștia au stabilit steagul care este folosit și astăzi și au pus bazele nobilimii malteze care a prosperat și care a construit palatele din orașul Mdina.
Totuși, doar cei bogați au prosperat sub conducerea normanilor. Pentru oamenii de rând a fost o perioadă extrem de dificilă. Mulți au fost vânduți pe post de sclavi către diferite regate europene. Acest lucru avea să se întâmple până ce Împăratul Charles al V-lea al Sfântului Imperiu Roman avea să transforme Malta într-un teritoriu al Imperiului Spaniol.
Charles al V-lea avea să lase Malta sub conducerea Cavalerilor Ordinului Sf. John. Aceștia au condus țara timp de 250 de ani, perioadă în care regiunea s-a dezvoltat mult. Ei au introdus o mulțime de elemente arhitecturale și artistice și au construit primul spital din Europa.
După perioada Sfântului Imperiu Roman, cunoscutul Împărat Napoleon al Franței a pus ochii pe Malta. Pentru el, aceste insule erau un element principal în planul de a cuceri Egiptul. Inițial, oamenii îl primiseră cu brațele deschise pe Napoleon în anul 1789.
Totuși, după câteva reforme extreme, aceștia s-au revoltat și i-au alungat pe francezi din Valetta și din încă trei cetăți. Maltezii au rezistat astfel până în anul 1800, moment în care britanicii au fost chemați să ajute la eliberarea regiunii. Malta avea să facă parte din Imperiul Britanic timp de 150 de ani, țara obținându-și independența în anul 1964.
Majoritatea locuitorilor sunt etnici maltezi, urmașii cartaginenilor, a fenicienilor, a italienilor și a altor popoare mediterane. Pe lângă maltezi mai există britanici și palestinieni. Începând cu anii ’90, pe insule au început să vină nord-africani și oameni din Balcani.
Malteza și engleza sunt limbile oficiale ale țării. Limba malteză este o combinație interesantă între araba nord-africană și un dialect sicilian. Este singura limbă arabă scrisă cu litere latine.
Engleza se predă în școli iar italiana a fost folosită în biserici și în guvern până în anul 1934. O parte din populație încă înțelege italiana. Marea parte a populației este romano-catolică.
În Malta pot fi găsite atât ruine din Neolitic, cât și castele și clădiri impresionante din secolele XVII – XVIII. În secolul XX, mulți artiști maltezi au îmbogățit cultura țării cu tablouri, picturi, melodii, sculpturi și teatru.
Valetta este centrul cultural al Maltei. Aici găsim principalele muzee și instituții culturale ale țării printre care Teatrul Manoel, unul dintre cele mai vechi teatre europene ce încă activează. Librăria Națională a Maltei a fost fondată în secolul al XVIII-lea și conține o colecție impresionantă de arhive istorice.
Datorită trecutului său colonial, tradițiile sportive ale Maltei sunt asemănătoare celor britanice. Cele mai populare sporturi sunt polo de apă, biliardul, fotbalul și rugby-ul. În anul 1960 a fost fondată liga națională de baschet. Malta a participat pentru prima dată la Olimpiadă în anul 1928.
Sursă foto: pixabay.com
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Oman, cel mai bătrân stat arab