Astăzi sărbătorim Ziua internațională a popoarelor indigene. Cât de importante sunt ele pentru glob
Astăzi este sărbătorită în toată lumea Ziua internațională a popoarelor indigene. Deși nu primesc multă atenție și sunt adesea discriminate, persoanele indigene sunt salvatorii nevăzuți ai naturii.
Pe 9 august este sărbătorită în toată lumea Ziua internațională a popoarelor indigene, dată adoptată în cadrul unei Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) – Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea acestui document a reprezentat un moment important pentru cooperarea între statele membre ONU și comunitățile și popoarele indigene.
Indigenii sunt discriminați pe tot globul
Pe glob există peste 400 de milioane de persoane indigene în peste 90 de țări. Acestea aparțin de peste 5.000 de culturi și vorbesc mai mult de 4.000 de limbi. În total, aceste persoane constituie 5% din populația globului. 70% dintre aceste persoane trăiesc în Asia, dar indigeni sunt prezenți pe toate continentele.
Chiar dacă fiecare comunitate are propria cultură și propriile tradiții, toate se înfruntă cu aceleași greutăți. Persoanele indigene sunt forțate să-și părăsească pământul natal, le este interzisă posibilitatea de a-și exprima cultura, sunt atacate și sunt considerate ca fiind inferioare.
În multe țări, legea discriminează și marginalizează indigenii, făcându-i și mai vulnerabili în fața violenței și abuzului. Apărătorii drepturilor indigenilor sunt adesea intimidați sau amenințați chiar de către liderii statelor.
Discriminarea este principalul motiv pentru care persoanele indigene constituie 15% din oamenii extrem de săraci de pe glob. Tot la nivel global, indigenii suferă cel mai mult din cauza lipsei de siguranță și de terenuri, dar și din cauza malnutriției.
Au o strânsă legătură cu natura
Indigenii însă au o legătură istorică și culturală cu pământurile sau regiunile unde trăiesc, ea existând cu mult înaintea apariției noilor culturi sau popoare care le stăpânesc în prezent.
De asemenea, persoanele indigene au o legătură puternică cu resursele naturale din regiunile locuite, ele au sisteme politice, economice și sociale distincte și propria limbă, cultură și religie. Deși sunt marginalizați, indigenii continuă să-și dezvolte și să-și respecte tradițiile.
Dramatic este că femeile indigene au o rată de moralitate la naștere mult mai mare decât cea la nivel global. De asemenea, numărul cazurilor de sarcini în rândul adolescentelor și numărul de persoane afectate de boli cu transmitere sexuală sunt mult mai mari.
Cea mai mare rată de deces la naștere
Din păcate, multe femei indigene nu au posibilitatea de a folosi sistemele de sănătate în timpul sarcinii. Acest lucru se datorează în principal discriminării. În țări precum Panama sau Rusia, șansa este de șase ori mai mare ca o femeie indigenă să moară în timpul nașterii.
Și copiii indigeni sunt mult mai predispuși abuzului. În Africa de Sud, aceștia au probleme în a primi educație. În sud-estul Asiei, majoritatea femeilor și fetelor traficate sunt din comunități indigene.
Chiar dacă constituie doar 5% din populația globului, persoanele indigene protejează 80% din biodiversitatea planetei. Peste 20% din carbonul depozitat în pădurile globului se află pe teritorii locuite de persoanele indigene din Amazon, Congo și Indonezia.
Oamenii indigeni dețin cunoștințe vaste când vine vorba de natură, păduri și biodiversitate. Modul lor de trai luptă activ împotriva schimbărilor climatice și ajută pădurile să combată dezastrele naturale. Din această cauză, prezența lor în natură este esențială pentru supraviețuirea noastră ca specie.
Statutul persoanelor indigene este dezbătut de sute de ani
Persecuția popoarelor indigene a început odată cu perioada colonială. Europenii au tratat toate culturile descoperite ca fiindu-le inferioare. Persoanele indigene erau adesea ucise sau înrobite, iar teritoriile lor erau cucerite și secate de resurse.
Totuși, nu toate persoanele din perioada colonială au fost de acord cu modul în care noile popoare descoperite erau tratate. În acest sens a luat naștere în anii 1550 – 1551 Dezbaterea de la Valladolid, o dezbatere morală cu privire la modul în care persoanele din America de Sud erau tratate de Imperiul Spaniol.
Primul grup era format din preotul dominican Bartolome de Las Casas care argumenta că tratamentul oribil la care nativii din America de Sud au fost supuși trebuie îmbunătățit. De asemenea, acesta argumenta că persoanele indigene merită aceleași drepturi ca și colonialiștii.
Cel de-al doilea grup a fost format dintr-un număr de academicieni și preoți. Aceștia argumentau că practicile indigene precum canibalismul sau sacrificiul uman sunt crime împotriva naturii și o dovadă că nativii sunt inferiori. Din această cauză, conversia la creștinism ar fi fost o salvare pentru ei.
Deși discuțiile au fost aprinse, ele nu au avut un impact major asupra drepturilor nativilor americani. Ei au fost în continuare făcuți sclavi și supuși unor tratamente inumane.
Sursă foto: pixabay.com, aa.com.tr, worldbank.org, theconversation.com