Povestea Imnului Național “Deșteaptă-te române”
În fiecare an, în 29 iulie, sărbătorim Ziua Imnului Național al României, ea fiind proclamată prin Legea 99 / 1998. Imnul nostru este, după cum știți, „Deșteaptă-te române!”, și are 11 strofe. El a fost compus de Anton Pann, iar versurile au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu. Iată mai multe detalii privind povestea Imnului Național.
„Deșteaptă-te române” a fost cântat din 1848, după fiecare conflict care a avut loc în România. Scopul era ca oamenii să prindă încredere și curaj în acele momente dificile. Imnul s-a cântat în timpul Războiului de Independență (1877 – 1878), în Primul Război Mondial (1914 – 1918), la Marea Unire din 1918, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial (1939 – 1945). A existat însă și o pauză în care era interzis să cânți acele versuri. După instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol, „Deșteaptă-te române” a fost interzis. Imnul s-a auzit din nou în timpul Revoluției Române din 1989, atunci când oamenii încercau să înlăture frica de moarte și să-și unească forțele pentru a lupta împotriva regimului comunist. După Revoluție, ”Deșteaptă-te, române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că Imnul Naţional este ”Deşteaptă-te, române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
„Părinții” Imnului Național
Imnul Național pe care-l cântăm azi a fost compus de Anton Pann (n. 1797 – d. 1854). Acesta a fost poet, publicist, compozitor și profesor de muzică religioasă și provenea dintr-o familie modestă din Bulgaria. E ciudat cum un om din altă țară ne-a compus nouă imnul, nu? Ei bine, se spune că Anton Pann a învățat limba română în perioada 1806 – 1812, când familia lui a locuit în Basarabia, iar el a făcut parte din corul bisericii din Chișinău. În 1812 el s-a mutat la București, acolo unde a cântat în cadrul altei biserici și a și studiat la Școala lui Petru Efesiul.
De-a lungul vieții a predat și ore de muzică, atât pentru copii, cât și pentru oameni mari. În 1848 a condus corul Bisericii Crețulescu și tot în acel an a ales să părăsească Bucureștiul. Melodia „Un răsunet”, compusă pe versurile lui Andrei Mureșanu, se presupune că a fost făcută după 11 iunie, data izbucnirii revoluției pașoptiste din Muntenia. „Un răsunet” s-a transformat apoi în Imnul Național al României, “Deșteaptă-te române”.
Versurile imnului au fost scrise de Andrei Mureșanu (n. 1816 – d. 1863). Acesta s-a născut la Bistrița și a provenit tot dintr-o familie modestă, de la țară. În ceea ce privește educația, Andrei Mureșanu a studiat filozofia și teologia la Blaj, iar începând cu 1838 a fost profesor la Brașov. Primele lui poezii publicate s-au regăsit în revista „Foaia pentru minte, inimă și literatură”. Una dintre ele este „Răsunet”, cea care și-a schimbat ulterior numele în „Deșteaptă-te române”. Poetul a scris aceste versuri în timpul Revoluției din 1848 pentru a-i încuraja pe oameni.
Sursă foto: unsplash.com/Marius Masalar
Locuri de poveste din România. O locuință unicat și o piață cu valoare istorică