Arta stradală este în pericol. Cresc amenzile pentru grafferi
Cresc amenzile pentru grafferi. Aceștia riscă pentru arta lor amenzi usturătoare și chiar muncă în folosul comunității. Aceste măsuri s-au înăsprit în toată Europa.
Veste proastă pentru amatorii de graffiti. Cei ce desenează pe fațadele clădirilor publice riscă să primească amenzi care pot ajunge până la 6.000 de lei. De asemenea, ei vor fi puși să repare în termen de 15 zile tot ce au stricat. Noua lege a fost promulgată la începutul săptămânii de președintele Klaus Iohannis.
Noile sancțiuni destinate grafferilor vor începe de la 3.000 de lei. Măsura este menită să-i descurajeze pe artiștii străzii să-și manifeste creativitatea în public fără aprobare.
În cazul în care aceștia nu vor remedia stricăciunile în termen de 15 zile calendaristice, de reabilitare se va ocupa autoritatea locală ca mai apoi să își recupereze suma plătită în instanță.
Legea anti-graffiti prevede și amenzi între 100 și 500 de lei pentru dezlipirea sau distrugerea fără drept a reclamelor, anunțurilor și afișelor legale puse în locuri publice.
Înăsprirea pedepselor nu a avut loc doar în România, ci în toată Europa. În Austria, cei ce vandalizează spațiul public riscă chiar și închisoarea de la șase luni la cinci ani.
Asta nu înseamnă însă că nimeni nu va mai avea voie să facă graffiti. Grafferii pot intra în sfera legală a artei murale și să picteze fațadele clădirilor degradate sau mijloacele de transport în comun, cu acordul autorităților locale.
Oamenii au făcut graffiti încă din preistorie
Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de desen. Graffiti-ul este mult mai vechi decât am crede. Într-un fel, picturile rupestre găsite din Epoca de Piatră sunt similare cu ce vedem noi astăzi pe pereții clădirilor.
Totuși, în forma sa modernă, curentul graffiti a luat naștere în Philadelphia, Statele Unite, în anii ‘60. El a devenit cu adevărat popular abia peste un deceniu, când oamenii au început să marcheze metrourile și autobuzele din marile orașe cu propriile tag-uri. Graffiti-ul ajunsese atât de popular încât în unele mijloace de transport în comun era aproape imposibil să vezi pe geam din cauza desenelor.
Termenul de „graffiti” a fost folosit pentru prima oară în The New York Times de către scriitorul Norman Mailer. Galeriile de artă au introdus graffiti-ul în expoziții la începutul anilor ’70. Chiar dacă începuse să fie considerat o formă de artă, primarul orașului New York a început un adevărat război cu grafferii.
Este graffiti-ul artă?
În anii ’80 devenise aproape imposibil pentru artiști să mai deseneze pe metrouri și tramvaie. Acest lucru i-a făcut să găsească noi pânze unde să se exprime, și anume acoperișurile clădirilor.
Dezbaterea dacă graffiti-ul este o artă sau nu continuă și în ziua de astăzi. Unii oficiali consideră că el poate fi o artă doar dacă este făcut cu permisiune. Totuși, un aspect foarte important al acestui curent este libertatea de exprimare. Este imposibil să fii un rebel doar cu permisiunea primăriei.
În timp, unii grafferi au reușit să devină cunoscuți la nivel mondial cu ajutorul graffiti-ului. Cel mai cunoscut exemplu este Banksy, artistul anonim britanic a căror lucrări sunt apreciate în toată lumea. Unele dintre operele sale, care de cele mai multe ori sunt controversate, sau vândut pe sume de până la 100.000 de lire sterline.
Sursă foto: pixabay.com
Dicționar:
tag – numele de artist al grafferilor