Meseria este brățară de aur, așa spune un vechi proverb românesc. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piața muncii, încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. ȘTIRI PENTRU COPII relatează în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în carieră. În această ediție vorbim despre o meserie care descoase trecutul, și anume meseria de arheolog, mai exact cea de arheolog specializat în Sfârșitul Epocii Bronzului.
Am mai discutat în trecut despre meseria de arheolog. Totuși, fiecare arheolog este specializat într-o anumită perioadă de timp. Astăzi a venit rândul lui Rareș Muntean să ne povestească ce face un arheolog specializat în sfârșitul Epocii Bronzului, adică perioada de timp din legendele Războiului Troian. Știați că în acea perioadă în România, lângă Timișoara, se afla cea mai mare fortificație din lume descoperită până în prezent?
Este vorba despre situl arheologic de la Cornești, de lângă Timișoara. Acesta avea o suprafață de 1.765 de hectare, adică aproape cât suprafața orașului de pe Bega. Chiar dacă nu toată suprafața era locuită de oameni, efortul construcției acestui oraș este asemănător cu cel depus de egipteni pentru a construi piramidele.
Perioada Epocii de Bronz și sfârșitul acesteia sunt foarte interesante. Ea a avut loc acum aproximativ 3.000 de ani. Lumea începea să devină interconectată iar negustorii călătoreau distanțe mari pentru a cumpăra și a vinde marfă. De exemplu, Rareș ne-a povestit că existau negustori care aduceau bunuri de la Marea Nordului sau Marea Baltică până în Grecia sau Egipt. Deși astăzi pare ceva banal, în acele vremuri călătoriile durau săptămâni sau chiar luni.
Chiar dacă oamenii începeau să călătorească mai mult, fiecare regiune se dezvolta în ritmul său. Regiunea Banatului și cele din jur sunt fascinante în acest sens, aici găsindu-se o mulțime de fortificații. Din păcate, din cauza lipsei izvoarelor scrise, arheologii sunt limitați doar la obiectele găsite pentru a descifra trecutul. Mai multe detalii despre fortificația de la Cornești și despre viața în Epoca Bronzului găsiți în interviul video.
Rareș este un arheolog la vârsta de doar 24 de ani. El lucrează în cadrul Muzeului Național al Banatului de peste un an. Tânărul arheolog a ajuns în Timișoara printr-o întâmplare. Muzeul Bănățean a eliberat un post de muzeograf și arheolog. Deși mulți l-au descurajat să se înscrie, Rareș a decis să-și încerce șansa. A învățat legislația și a citit toată bibliografia recomandată de muzeu. La final, din cei nouă înscriși, el a devenit cel mai tânăr arheolog al instituției.
În cazul lui, pasiunea pentru istorie a existat încă din copilărie. Totuși, arheologia a devenit interesantă pentru Rareș abia în liceu. Astfel, el a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj unde în primul an a avut șansa să meargă pentru prima oară pe teren, la săpături arheologice. Ajuns în sfârșit pe un sit arheologic, Rareș s-a îndrăgostit instant și a știut că asta vrea să facă. Ulterior el a vizitat cât mai multe tipuri de situri din perioade diferite pentru a se putea orienta în carieră.
Deși unii cred și-ar dori asta, viața pe un sit arheologic nu este ca în filmele cu Indiana Jones. Nu descoperi cranii de cristal (cel puțin nu mereu), nu fugi de bile imense, nu te ferești de capcane cu săgeți otrăvite și nici nu te urci pe liane pentru a nu fi strivit de pereți mișcători.
Arheologia necesită însă multă muncă fizică. Din fericire, Rareș ne-a povestit că nu este necesar să ai o condiție fizică excelentă înainte să te apuci. Ea se formează pe parcurs. Cel mai important este să fii interesat și să vrei cu adevărat să descoperi tainele trecutului. Dacă ești curios cum arată o zi întreagă pe teren fii sigur să urmărești interviul video de pe canalul de YouTube ȘTIRI PENTRU COPII.
Cel mai interesant aspect al arheologiei este că nu știi niciodată ce o să descoperi. Fiecare zi este diferită și vine cu provocările sale. Uneori vei avea de săpat în ploaie, lucru despre care Rareș ne-a spus că nu este o experiență plăcută și nici sigură. Alteori vei săpa la temperaturi ridicate. Ce te motivează în aceste situații însă este posibilitatea de a găsi în pământ ceva ce să revoluționeze istoria. În cazul în care îți este frică de monotonie, această meserie s-ar putea să fie ideală pentru tine.
Rareș ne-a povestit că una dintre cele mai importante calități ale unui arheolog este imaginația. Unde unii văd doar câteva gropi în pământ, tu trebuie să poți să vizualizezi un întreg sat. De asemenea, imaginația te ajută să recreezi poveștile obiectelor descoperite. Este important însă ca arheologii să rămână cu picioarele pe pământ altfel riscă să-și imagineze rămășițele unei civilizații extraterestre într-o simplă groapă de lut în încercarea de a descoperi ceva măreț.
Arheologii nu au parte doar de descoperirile făcute pe teren, ci și de cele făcute de colegii lor în anii precedenți. Mai exact, Rareș Muntean ne-a povestit că are acces la toată colecția de obiecte ale muzeului. Oare câte obiecte care nu vor fi prezentate niciodată publicului se ascund acolo?
Ei bine, acum este șansa noastră, adică a celor ce nu lucrează în muzeu, să vedem o mare parte din ele în cadrul expoziției aniversare a 150 de ani de la înființarea muzeului ce se desfășoară până la sfârșitul verii în Bastionul Theresia. Sute de obiecte fascinante vor fi prezentate vizitatorilor, unele dintre ele fiind descoperite chiar de Rareș.
Viitorii arheologi sunt sfătuiți să fie cât mai curioși și dornici de cunoaștere. Este foarte important să citiți și să învățați cât mai mult. De asemenea, este important să și munciți. După cum spuneam, meseria de arheolog nu este doar una intelectuală, ci și fizică în cea mai mare parte a timpului. Nu în ultimul rând, Rareș vă sfătuiește să reciclați și să aveți grijă de natură. În viitor voi veți fi cei ce vor fi nevoiți să sape printre sticlele de plastic dacă nu se iau măsuri.