Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Sao Tome și Principe, a doua cea mai mică țară africană. Această țară este cunoscută pentru exportul său de cafea.
Sao Tome și Principe este o țară insulară din Africa Centrală, poziționată chiar la ecuator, în Golful Guineei. Ea este formată din două insule principale, adică São Tomé and Príncipe, dar și alte insulițe. Populația țării este de 214.000 de locuitori, iar capitala este São Tomé. Cele mai apropiate țări de Sao Tome și Principe sunt Gabon și Guinea Ecuatorială.
Zonele sudice și vestice ale ambelor insule sunt acoperite de munți vulcanici. Cu toate astea, niciunul dintre vulcani nu a mai erupt de secole. Cu cât mergem mai mult în est, cu atât insulele se transformă în câmpii. Vârful Sao Tome este cel mai înalt punct al țării. El se află la o altitudine de 2.024 de metri deasupra nivelului mării.
Climatul este maritim și tropical. În sudul insulelor există de zece ori mai multe precipitații decât în nord. Sezonul uscat are loc între lunile iunie și septembrie și se numește gavana. În zonele de coastă, temperatura anuală medie este de aproximativ 25 – 30 °C.
Vegetația insulelor constă din păduri tropicale. Flora și fauna conțin o mulțime de specii rare sau endemice. Acest lucru se datorează faptului că insula este izolată de restul lumii, fapt ce i-a permis naturii să se dezvolte în propria direcție.
Sao Tome și Principe a fost o țară nelocuită până în anul 1470. Portughezii au fost cei care au colonizat-o pentru prima oară. Numele inițial al insulei Sao Tome a fost Santo Antao, nume care a fost schimbat ulterior în Ilha do Principe.
Primul așezământ a fost ridicat de Alvaro Caminha în anul 1493 pe Sao Tome cu ajutorul unui împrumut din partea coroanei portugheze. Insula Principe a început să fie locuită abia în jurul anului 1950. Faptul că insulele sunt atât de îndepărtate nu a motivat mulți oameni să se mute pe ele. Primele valuri de migranți au fost formate din pușcăriași și din alte categorii sociale nedorite de coroana portugheză.
La scurt timp, oamenii au descoperit că solul vulcanic este foarte bun pentru cultivarea trestiei de zahăr. Astfel, aceasta a devenit principala ocupație a locuitorilor. Cu toate astea, Sao Tome și Principe avea concurență serioasă în emisfera vestică, fapt ce a dus la un declin al industriei.
În timpul secolului al XVII-lea, portughezii au transformat Sao Tome într-un centru de comerț cu sclavi deoarece trestia de zahăr nu mai era profitabilă. În secolul al XIX-lea, insula s-a orientat către creșterea de cafea și cacao. Până în anul 1908, Sao Tome devenise cel mai mare producător de cacao din lume.
Chiar dacă sclavia a fost abolită în 1876, plantațiile de pe Sao Tome încă foloseau sclavi. În anul 1953 a avut loc prima revoltă masivă a acestora. Din nefericire pentru ei, primele acțiuni nu au avut succes, dar au dat naștere Mișcării de Eliberare a Sao Tome și Principe.
În anul 1974, această mișcare a început să fie ascultată de guvernul portughez în urma alegerilor. După discuții, guvernul a început procesul de a le oferi insulelor independența. Sao Tome și Principe avea să devină o țară independentă după doar un an, în 1975, an în care și-a ales și primul președinte.
Majoritatea oamenilor de pe insulă sunt forros, adică urmași ai europenilor și a africanilor însclăviți. Limba oficială a țării este portugheza. Aceasta este vorbită și înțeleasă de toți oamenii de pe insule. Pe lângă portugheză mai există trei dialecte creole vorbite de locuitori.
Peste jumătate din populația insulei este catolică. Majoritatea celorlalți sunt protestanți. Practicile religioase africane sunt destul de răspândite pe insule chiar și printre creștini. Aproape 20% din populație nu aparține niciunei religii.
Există un centru medical principal în orașul Sao Tome. Acesta a fost creat în urma unirii a trei spitale. De asemenea există și câteva clinici private. Malaria este endemică acestei insule. Totuși, eforturile de a ține boala sub control au progresat începând cu anul 2000.
Majoritatea copiilor participă la școala primară. Aceasta este obligatorie și durează patru ani. Educația secundară constă din două cicluri de patru și trei ani. Cu toate astea, nu toți elevii au posibilitatea de a participa la ea. În anul 1997 a fost fondată prima universitate de pe insule. Aproximativ 80% din populație știe să scrie și să citească.
Cultura din Sao Tome și Principe este un amestec de tradiții europene și africane. Locuitorii din Sao Tome sunt cunoscuți pentru ritmurile ússua și socop, în timp ce locuitorii din Principe găzduiesc ritmul dêxa. Muzica portugheză a jucat un rol esențial în dezvoltarea acestor stiluri muzicale. Tchiloli este un fel de spectacol cu dans și muzică ce spune o poveste dramatică. Danço-Congo este o altă combinație de muzică, dans și teatru.
Bucătăria din Sao Tome și Principe folosește mult pește, fructe de mare, fasole și porumb. Și fructele tropicale precum ananasul, avocado sau bananele constituie o parte importantă din aceasta. Mulți oameni folosesc cafea în diverse mâncăruri ca și condiment.
Fotbalul este cel mai popular sport al țării. Prima asociație locală de fotbal a fost fondată în anul 1931, în timp ce federația națională a fost creată în 1977. La sfârșitul anilor 1990 țara avea mai multe echipe ce concurau în două divizii. Echipele din prima divizie concurează anual pentru a câștiga campionatul național. Sao Tome și Principe au participat pentru prima oară la Jocurile Olimpice în anul 1996.
Sursă foto: wikipedia.org, pelorusx.com, lonelyplanet.com, iflr.com
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Insula Paștelui, insula statuilor gigantice