Ziua libertății presei. Există un ziar care este publicat de peste 300 de ani
Astăzi este sărbătorită în toată lumea Ziua libertății presei. Această zi ne amintește cât de importantă a fost libertatea de exprimare pentru evoluția lumii. Știați că prima formă de ziar a apărut acum peste 2.000 de ani?
Astăzi, 3 mai, este sărbătorită în toată lumea Ziua libertății presei. Această zi are scopul de a ne aminti cât de importantă este libertatea de exprimare, dar și accesul oamenilor la informații reale. Mai ales în această perioadă dificilă din punct de vedere politic, dezinformarea este una dintre cele mai periculoase arme.
Prima formă de presă sau de jurnalism a apărut în timpul Romei Antice. Acta Diurna era ca un fel de ziar zilnic, bineînțeles sub o altă formă. Arheologii sunt de părere că acest produs jurnalistic era publicat și răspândit încă dinaintea anului 59 î.Hr.
Acta Diurna relata oamenilor cele mai importante evenimente ale zilei precum discursurile publice ale politicienilor. Ea era publicată zilnic și agățată în locuri publice. Astfel, oricine era interesat putea să meargă și să o citească în liniște.
Și în China, în timpul dinastiei Tang, a existat un fel de raport oficial zilnic numit bao. Acesta era emis de conducerea imperiului. Bao a apărut sub diverse forme și sub diverse nume. Interesant este că această formă de ziar a fost publicată până în anul 1911, adică acum 111 ani.
Există un ziar care este publicat de peste 300 de ani
Ziarul, după forma pe care o cunoaștem astăzi, a apărut pentru prima oară în orașul belgian Antwerp, care pe atunci făcea parte din Germania, în anul 1609. Primul ziar în limba engleză s-a numit Weekly News și a fost publicat în anul 1622. Aceste ziare nu apăreau zilnic, ci săptămânal.
După cum vă puteți imagina, toate ziarele menționate mai sus nu mai există în ziua de astăzi. Totuși, în Italia chiar există un ziar care a început să fie publicat în anul 1664. Gazzetta di Mantova este ziarul orașului Mantua. Doar în anul 2014 au circulat pe piață 24.200 de copii. Deși nu este foarte popular, cu siguranță el este un adevărat simbol istoric al libertății de exprimare.
Presa, folosită ca armă de-a lungul istoriei
Libertatea de exprimare este unul dintre principiile de bază ale presei. Într-o lume ideală, jurnaliștii sunt cei care educă și care informează populația cu privire la evenimentele ce se desfășoară atât local, cât și la nivel național și chiar global. Deși aceasta este o responsabilitate și o datorie imensă, puterea de influență a presei poate avea și efecte negative.
Regimurile dictatoriale, așa cum a fost și regimul comunist din România, au folosit jurnalismul drept armă a dezinformării. Ceaușescu, precum mulți alți dictatori de pe glob, și-a construit o imagine falsă cu ajutorul presei.
De exemplu, în Coreea de Nord, presa scrie despre Kim Jong-Un că a descoperit un unicorn, că s-a cățărat pe cel mai înalt munte din lume îmbrăcat într-un palton și purtând pantofi obișnuiți sau că nu a mers niciodată la toaletă. Deși pentru noi aceste afirmații par ridicole, oamenii din Coreea de Nord sunt forțați să le creadă.
Și în România, în timpul lui Ceaușescu, au fost publicate prin intermediul presei filmări cu fostul dictator român în timp ce vâna. Aceste filmulețe au fost trucate în așa fel încât să pară că Ceaușescu nu a ratat niciodată ținta.
Este periculos să prezinți adevărul?
Dacă presa nu respecta ce zice dictatorul era foarte probabil ca viața jurnaliștilor să fie în pericol. Cu toate astea, mereu au existat și mereu vor exista jurnaliști care vor pune adevărul peste siguranța personală.
Unul dintre cele mai recente cazuri a fost WikiLeaks. Această platformă fondată de Julian Assange a fost responsabilă de publicarea a o mulțime de documente secrete de stat. Assange a dorit prin această platformă să facă publice absolut orice informație secretă, indiferent de consecințe.
Printre documentele publicate de WikiLeaks se numără sute de mii de documente militare americane și videoclipuri din războaiele din Afghanistan și Irak. De asemenea, în 2010 au fost făcute publice peste 250.000 de conversați diplomatice.
După cum vă puteți imagina, aceste scurgeri de informații au fost condamnate foarte rapid de statul american. Julian Assange a fost dat imediat în urmărire. După o adevărată aventură pe glob, el a ajuns să se refugieze în ambasada Ecuadorului din Londra. Într-un final, acesta a fost arestat iar acum se află într-o închisoare din Anglia.
Corespondenții de război
Unii ar spune că violența se află în natura umană. Alții ar vrea să creadă că acest lucru nu este adevărat. Din păcate, existența constantă a conflictelor este ceva ce nu poate fi negat.
Cunoaștem toată istoria acestor războaie prin intermediul jurnaliștilor de război. Deși pare ciudat, aceasta este una dintre cele mai vechi forme de jurnalism din lume. Corespondenții de război sunt persoanele care merg să relateze întâmplările din zonele afectate de conflicte. Cel mai recent război este cel dintre Rusia și Ucraina. Fără jurnaliștii de război, noi nu am fi la curent cu ce se întâmplă peste graniță.
Oamenii scriu despre războaie de mii de ani. Chiar dacă nu a fost prezent, Herodot (484 – 452 î.Hr.) a scris despre războaiele persane precum un adevărat jurnalist modern. Tucidide, un comandant de război, a scris la rândul său istoria războiului peloponesiac. Cu toate astea, activitatea de jurnalist de război a devenit mai comună odată cu tipărirea ziarelor.
Mii de jurnaliști de război și-au pierdut viața încercând să prezinte adevărul
Primul corespondent modern de război a fost pictorul neerlandez Willem van de Velde. Acesta a navigat în anul 1653 într-o bărcuță pentru a observa cu ochii săi o bătălie între Anglia și Țările de Jos. Aflându-se acolo, el a început să deseneze tot ce a văzut.
Un alt corespondent celebru a fost Henry Crabb Robinson. Acesta a fost responsabil de observarea Războaielor Napoleoniene din Spania și Germania pentru ziarul The Times din Londra. Cine știe, fără informațiile de pe front ale lui Crabb Robinson poate nici nu am fi învățat despre aceste războaie la școală.
În prezent, există jurnaliști specializați doar pe zonele de conflict. Corespondenții de război sunt unii dintre cei mai dedicați jurnaliști. Ei își pun viața în pericol doar pentru a arăta lumii adevărul. Din anul 1990 și până în prezent, 2658 de jurnaliști și-au pierdut viața din cauza războiului.
Sursă foto: pixabay.com, wikipedia.org, mindcraft.fortuners.ro, rferl.org, literaturapetocuri.ro