Joacă cu noroi: Merită în totalitate să te murdărești
Copiii murdari din cap până în picioare de noroi sunt de multe ori o bătaie de cap pentru părintele care spală rufele. Experții spun că merită în totalitate să te murdărești de noroi pentru a avea o copilărie fericită. De ce? Vă povestim astăzi.
Mulți părinți refuză să își lase copilul afară când plouă. Cu atât mai puțin să sară din baltă în baltă până nămolul ajunge în păr. Copiii cu mânuțele murdare își cresc nivelul de serotonină dacă sunt lăsați să se joace în voie, iar amintirile lor peste ani vor fi frumoase. Același lucru este valabil pentru joaca în zăpadă.
Un studiu apărut în revista Neuroscience și în National Institutes of Health (NCBI) în 2007 arată ”că creierul uman și corpul” au o comunicare perfectă”, iar sănătatea fizică și mentală sunt strâns legate una de cealaltă”. Acestea sunt concluziile medicului Dr. Lowry, neurolog și autor al studiului.
Ce înseamnă această legătură creier – corp – imunitate? Potrivit cercetărilor, diferite părți ale creierului și ale corpului au nevoie de niveluri diferite de serotonină (hormonul fericirii). În creier, de exemplu, hipotalamusul, implicat în reglarea dispoziției, are nevoie de niveluri ridicate ale acestui hormon, în timp ce cortexul (implicat în multe procese complexe, cum ar fi gândirea, memoria, atenția și conștiința) are nevoie de mai puțină.
Creativitate, conexiune spirituală și chiar un mod de viață
Pentru Llanos Núñez, autorul blogului Crianza en Verde, experiența jocului cu noroi merge mult mai departe de un moment amuzant petrecut într-o zi ploioasă. Acest blogger este de părere că legătura copil – natură contează. ”Cele mai bune amintiri din copilăria mea sunt cele în aer liber la joacă. Cred cu tărie că legătura cu natura ne aduce beneficii infinite, atât fizice, mentale, cognitive, cât și spirituale”, spune Núñez.
Alte cercetări publicate în revista științifică Nature în 2010 au dovedit că jocul cu noroi ne întărește sistemul imunitar. Se pare că această joacă inocentă reduce șansele copilului de a dezvolta alergii sau astm.
Dennis Kasper este microbiolog la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts și este co-autor al unui studiu apărut în 2010. Medicul este de părere că antibioticele și produsele antibacteriene sunt cele care scad imunitatea organismului și îi fac pe copii mai vulnerabili la boli autoimune. ”Microbii sunt cei care reglează sistemul imunitar. Noi, ca specie, nu suntem expuși acelorași germeni la care am fost expuși în trecut”, a declarat medicul pentru o publicație din SUA.
Dicționar:
Boli autoimune: este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă în mod greșit organismul.
Cortex: scoarța cerebrală formată din substanță cenușie, țesut nervos (format din neuroni uniți între ei)
Hipotalamus: parte a creierului care controlează senzațiile de foame și de sațietate, dar și termoreglarea.