Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Matematicii. Știați că România a dat naștere unor adevărați genii în acest domeniu? Noi ne-am decis să vi-i prezentăm pe câțiva dintre aceștia.
Sărbătorita zilei de astăzi poate nu este materia preferată a elevilor. Cu toate astea, ea a contribuit extrem de mult la evoluția speciei noastre. Cuvântul „matematică” a fost inventat de greci în secolul al VI-lea î.Hr. Datorită importanței sale, astăzi, 23 martie, o sărbătorim.
Ziua Mondială a Matematicii este o șansă să vă testați abilitățile de calcul, dar și de a le practica. În această zi aveți posibilitatea de a participa la un eveniment mondial care celebrează istoria disciplinei.
Această celebrare a fost creată de dezvoltatorul australian de resurse educaționale 3P Learning. Ea ne oferă șansa de a lua parte la cea mai mare competiție de matematică online din lume, prin motorul Mathletics al 3P Learning.
Mathletics este folosit de 4 milioane de elevi din întreaga lume. Cu ajutorul lui, copii din toate țările își îmbunătățesc cunoștințele matematice. Cine știe, acest site s-ar putea să te ajute și pe tine în încercarea de a deveni un stăpân al numerelor.
România a avut de-a lungul istoriei un număr mare de matematicieni importanți. Dintre aceștia există câțiva care au ieșit cu adevărat în evidență. Primul dintre ei se numește Grigore Moisil. Cu siguranță ați mai auzit acest nume. Există un liceu de matematică sau de informatică denumit după el în toate orașele mari din România.
Grigore Moisil s-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906 într-o familie de intelectuali și este considerat părintele informaticii românești. Bunicul său a fost fondatorul primului liceu românesc din Năsăud, tatăl său a fost arheolog și membru al Academiei Române, iar mama sa a fost profesoară.
Grigore Moisil era descris în copilărie ca fiind un copil curios și liber. Iubea să pună întrebări, să asculte și să citească. După ce făcuse studiile liceale la Vaslui, el a absolvit Liceul „Spiru Haret” din București în anul 1922.
A urmat o carieră academică în adevăratul sens al cuvântului. După ce a urmat Facultatea de Matematică a Universității din București, Moisil a plecat la Paris unde și-a început studiile la prestigioasa universitate Sorbona alături de alți mari matematicieni ai vremii. Acolo a participat intens la viața științifică, fiind remarcat de profesorii săi.
Între anii 1942 – 1946 Moisil a predat la Facultatea de Matematică din București. Acolo conducea Catedra de Analiză și Logică Matematică. În perioada 1946 – 1948 a fost trimis ca și ambasador în Turcia, iar din anul 1948 a devenit membru titular al Academiei Române și a obținut titlul de șef de secție la Institutul de Matematică. Începând cu anul 1949, Moisil a condus Societatea de Matematică.
Anul 1957 a fost unul deosebit. În această perioadă, Moisil a început să se preocupe cu modurile în care calculatorul poate fi folosit de aplicațiile matematicii în diverse științe. De asemenea, în acest an el a devenit o adevărată vedetă TV, datorită personalității sale carismatice.
În anul 1962 el a înființat Centrul de Calcul al Universității din București. După doi ani, el a devenit membru al Academiei de Științe din Bologna, Italia, membru al Institutului de Filosofie din Paris, președinte al Matematicienilor de Expresie Latină și membru al Academiei de Științe din Polonia.
Ultimii săi ani și i-a petrecut peste ocean, în America de Nord. În anul 1973, Grigore Moisil și-a ținut ultimele cursuri la Montreal și New York. Cel mai cunoscut matematician român din toate timpurile s-a stins din viață pe data de 21 mai 1973 la Ottawa, în Canada.
Cel de-al doilea matematician român foarte cunoscut a fost Dan Barbilian sau, după „numele lui de scenă”, Ion Barbu. Vă amintiți de “Riga Crypto și Lapona Enigel” de la orele de limba română? Da, unul dintre cei mai importanți poeți români a fost și un matematician de renume.
Dan Barbilian s-a născut pe 19 martie 1895 în Câmpulung, Argeș. Talentul său la matematică s-a manifestat încă din timpul liceului. Tânărul Barbilian a contribuit cu materiale remarcabile în revista Gazeta matematică. Tot în această perioadă, el și-a dezvoltat și pasiunea pentru poezie.
Între anii 1915 – 1921 el a studiat matematica la Facultatea de Științe din București. Pentru o perioadă, el a fost nevoit să-și întrerupă studiile din cauza Primului Război Mondial.
După finalizarea studiilor în București, Dan Barbilian a decis plece în Germania pentru a aprofunda matematica. Astfel el a ajuns să studieze în Göttingen, Tübingen și Berlin. În anul 1929 el și-a susținut teza de doctorat, ca mai apoi să participe la o mulțime de conferințe internaționale de matematică.
Dan Barbilian a devenit membru titular al Academiei de Științe din România pe 20 decembrie 1936. În anul 1942, el a fost numit profesor titular de algebră la Facultatea de Științe din București. Tot în aceeași perioadă a publicat diferite articole în reviste matematice.
Spre finalul vieții, principala preocupare a lui Dan Barbilian a fost geometria. În urma studiilor sale a apărut conceptul de „spațiu Barbilian”, concept predat peste tot în lume. După trei ani de la această descoperire, pe 11 august 1961, Dan Barbilian s-a stins din viață la Spitalul „Vasile Roaită” din București.
Traian Lalescu este o altă personalitate importantă din lumea matematică română. Printre realizările sale se numără faptul că a fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara. El s-a născut pe data de 12 iulie 1822 în București.
Tatăl lui Traian Lalescu a fost un funcționar de bancă. Datorită ocupației tatălui său, el a avut contact mereu cu matematica. De asemenea, meseria tatălui său, pe care îl chema tot Traian, îl forța să se plimbe mult prin țară. Astfel, micul Lalescu a ajuns să parcurgă clasele primare la București, două clase de gimnaziu la Craiova, a terminat gimnaziul la Roman iar liceul l-a făcut în Iași.
Situația financiară a lui Traian Lalescu nu era una grozavă. El a beneficiat de sprijinul profesorilor săi. Cu toate astea, tânărul Lalescu era un elev strălucit și premiantul de onoare al tuturor școlilor pe care le-a frecventat. Încă din copilărie a fost remarcat talentul său pentru matematică. Asemenea lui Dan Barbilian, și Traian Lalescu a publicat lucrări în Gazeta Matematică.
În anul 1900, Traian Lalescu s-a situat pe primul loc în topul candidaților pentru Școala de Poduri și Șosele din București. Totuși, el a ales să renunțe la aceste studii după doar trei ani în favoarea Facultății de Științe a Universității din București, secția de Matematici.
Pe data de 17 iunie 1903, el a obținut licența în Matematici. După doi ani, Traian Lalescu a părăsit țara pentru a studia la Paris cu sprijinul unei burse modeste din partea filantropului Vasile Adamachi.
În anul 1908, el și-a susținut teza de doctorat la Sorbona. Lucrarea sa este considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale. Tot la Paris, el a obținut și diploma de inginer la Școala Superioară de Electricitate. Traian Lalescu s-a stins din viață pe 15 iunie 1929 la București.
Ultimul matematician din spațiul românesc despre care vom vorbi astăzi este János Bolyai. Acesta s-a născut într-o familie maghiară din Cluj pe 15 decembrie 1802. Pe atunci, Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Bolyiai a arătat un puternic interes față de gândirea matematică încă din tinerețe. Acesta a fost inițiat în lumea matematicii de către tatăl său, care la rândul lui era matematician.
În anul 1817, tânărul Bolyiai a început studiile de inginerie la Academia Militară din Viena. El a ales această Universitate deoarece familia sa nu avea posibilitățile financiare de a-i susține studiile matematice în străinătate. În anul 1822, el a încheiat cu succes studiile. Cu toate astea, el a decis să mai dedice încă un an studiilor științifice, an care s-a dovedit foarte important pentru cariera sa.
În urma finalizării studiilor, tânărul matematician a devenit ofițer inginer al armatei austriece în anul 1823. El a lucrat până în 1826 la fortificațiile din Timișoara. Ulterior, el a fost transferat la Arad, Oradea, Szeged, Lemberg și Olmütz. Avea gradul militar de căpitan. Cariera sa militară s-a sfârșit în anul 1833 din cauza problemelor de sănătate.
În anul 1826, János Bolyai a creat geometria neeuclidiană. Într-un fel, el a revoluționat modul în care percepeau oamenii geometria până în acel punct. Deși pe atunci descoperirile sale nu au fost înțelese pe deplin, astăzi el este respectat de matematicienii din toată lumea. János Bolyai s-a stins din viață pe 27 ianuarie 1860 în Mureș-Oșorhei, pe atunci în Imperiul Austriac.
Sursă foto: pixabay.com, ziare.com, matricea.ro, wikipedia.org
O meserie în care e nevoie de răbdare. Ce face un profesor de matematică