COMORILE MUZEELOR. Proclamația de la Timișoara
Astăzi, la rubrica noastră despre COMORILE MUZEELOR, vorbim despre Proclamația de la Timișoara, unul dintre cele mai importante documente din istoria recentă a țării noastre. Ea se află în patrimoniul Muzeului Național al Banatului.
Pe data de 11 martie 1990, la trei luni după Revoluție, a avut loc în Timișoara Marea Adunare Populară din Piața Victoriei. Cu acest prilej a fost lansată Proclamația de la Timișoara. Această proclamație a fost citită din balconul Operei de către George Șerban. La eveniment au participat peste 15.000 de timișoreni entuziasmați și dornici de o schimbare.
Timișorenii au fost cei care au inițiat Revoluția din România în 1989. Între 16 și 20 decembrie 1989, aceștia au purtat, de unii singuri, un adevărat război cu unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume.
Inițiatorul Proclamației de la Timișoara a fost același George Șerban, de profesie scriitor. Istoria era una dintre marile sale pasiuni. El a înțeles încă din decembrie 1989 că obiectivele anticomuniste ale Revoluției trebuiau să fie sintetizate într-un document scris.
Membrii Partidului Comunist, încă în poziții cheie după Revoluție
La câteva luni de la Revoluție, foștii membri ai Partidului Comunist încă se aflau în funcții cheie. Cei care doreau o democrație ca în vestul Europei au simțit nevoia de o schimbare. În februarie 1990, textul lui George Șerban a fost supus la vot și adoptat de conducerea Societății Timișoara.
Primul punct al Proclamației de la Timișoara afirma că Revoluția Română a fost profund anticomunistă. Următoarele trei avertizau asupra pericolului ca unele categorii sociale să fie instigate împotriva altora. Al cincilea punct cerea alegeri libere. Punctele 6 și 7 erau o pledoarie contra manipulării prin publicarea de urgență în tiraje de masă a unei istorii a comunismului.
S-a vorbit despre înțelegerea rolului pe care mai-marii Frontului Salvării Naționale (FSN), o organizație politică ce a condus România după Revoluție, l-au avut în prelungirea regimului Ceaușescu. Punctul 8 cerea eliminarea comuniștilor marcanți și a ofițerilor de Securitate din cursa electorală. Ultimele puncte se referă la liberalizarea economiei, la descentralizarea administrativă și la reluarea legăturilor cu exilul românesc.
Liderii mișcării au mers pe jos până la București
Pentru a se opune manipulărilor, liderii acestei mișcări au mers personal din Timișoara în toate marile orașe ca să explice Proclamația. Simbolic, ei au făcut pe jos drumul până la București. Televiziunea de stat și-a menținut politica pro-FSN, dar delegația de la Timișoara a fost primită cu brațele deschide de către partidele istorice, organizațiile civice și de protestatarii anticomuniști din Capitală.
În ziua de astăzi, multe dintre paragrafele Proclamației ar putea să pară naive. Cu toate astea, în întregul său (care gravita în jurul punctului 8), Proclamația era un puternic strigăt de revoltă împotriva noii conduceri și a tentativelor acesteia de a continua un sistem criminal de care oamenii se săturaseră. Totodată, ea a fost un puternic manifest anticomunist în onoarea sângelui vărsat în Timișoara și apoi în toată țara în decembrie 1989.
Dicționar:
sistem represiv – un sistem care pedepsește orice formă de revoltă
Sursă foto: facebook.com/MuzeulBanatuluiTimisoaraOficial
COMORILE MUZEELOR. Creațiile Atipic(e) ale unui adolescent cu autism