9 martie – Ziua Foștilor Deținuți Politic. Sărbătoarea celor 40 de Mucenici
Astăzi, 9 martie, se celebrează Ziua Foștilor Deținuți Politic. În calendarul ortodox și greco-catolic această zi e cunoscută ca fiind Sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia. Voi știți care e povestea acestei zile și cine au fost cei 40 de mucenici?
Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor Oradea, a realizat un text în care prezintă semnificația zilei de 9 martie. Potrivit tradiției, acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324). Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aflând despre credința lor, guvernatorul Armeniei, Agricola, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat aceștia au fost condamnați la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre soldați a ieșit din apa înghețată, dar a murit. Cei rămași au început să se roage, iar apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra soldaților. Aceștia au fost scoși vii din lac, însă după aceea li s-au zdrobit picioarele cu ciocanele, murind ca niște martiri.
Și foștii deținuți politic din România pot fi comparați acestor mucenici, îndurând și ei, în perioada comunistă, cumplite suferințe, torturi și schingiuiri în lunga lor călătorie prin închisorile Gulagului românesc în care au fost aruncați pentru că au luptat împotriva regimului ateist de origine sovietică. Printre zecile de mii de români care au cunoscut temnițele comuniste, bihorenii au ocupat și ei un loc de frunte pe această listă a suferințelor. Potrivit informațiilor specialiștilor, numărul victimelor clasa Bihorul în primele 10 locuri, cu un procent de 1,4%, procent rezultat în urma studierii fișelor matricole penale.
Perioada celor 3 „F”
Penitenciarul din Oradea a fost, între anii 1945-1977, unul dintre unitățile de încarcerare cu un regim sever. Mulți deținuți spuneau că la Aiud „tot era de o mie de ori mai bine decât la penitenciarul Oradea”. Printre cei care au trecut pragul închisorii de pe Criș se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soția seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirțea, episcopul romano-catolic de București Joseph Schubert, Gheorghe Rizea – soțul Elisabetei Rizea, Lucreția Jurj, din grupul Teodor Șușman, femeile din lotul Arnăuțoiu, Remus Radina, Ion Ioanid, părintele Nicolae Bordașiu și mii de alți martiri.
Perioada de detenție a fost una grea și mai e numită perioada celor 3 „F”: foame, frig și frică. Metodele de exterminare folosite au mers de la intimidări, șantaj, lipsa asistenței medicale, bătăi cumplite, izolare la „Neagra” (celula de pedeapsă), până la execuții în miez de noapte. Ani de zile arestații au fost închiși în celule supra – aglomerate, cu paturi de beton sau priciuri, fără pernă, pătură sau cearșaf.
Regimul alimentar a fost și el unul groaznic. În așa zisele ciorbe se rătăceau câteva legume, însă ele erau alterate, deshidratate, necurățate, nespălate și înghețate. Supa de varză era și ea doar cu numele, fiindcă nu era urmă de frunze de varză, iar ciorba de cartofi era neagră fiindcă aceștia nu erau curățați și spălați. Pe fundul castronului se putea observa pământ și nisip, iar ciorba avea un sfert sau o jumătate de cartof. Igiena personală sau a spațiilor lipsea și ea cu desăvârșire, oamenii fiind expuși la o permanentă sursă de infecție.
De la „mica închisoare” la „marea închisoare”
Odată eliberați din „mica închisoare”, foștii deținuți politic au trebuit să se adapteze noilor condiții de viață din „marea închisoare”, care era România comunistă. Maria Popa (căsătorită Tarcea), din Beiuș, a fost arestată pe 8 iunie 1948 și eliberată un an și 3 luni mai târziu. Ea a constatat că după ce i s-a dat drumul viața în libertate nu era tocmai frumoasă. Ba din contră. „Acasă era mai rău decât în închisoare. Nu vorbea nimeni cu noi în oraș. Colegi, prieteni treceau pe partea cealaltă. Dacă vorbea cineva cu noi, îi chema la Securitate să-i întrebe ce am spus”, povestește Maria Popa.
De Ziua Sfinților 40 de Mucenici se leagă multe tradiții și obiceiuri. Gospodinele fac astăzi mucenici, aceste preparate fiind realizate dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Despre tradițiile din această zi, precum și despre rețeta de mucenici, am vorbit cu altă ocazie, aici.
Dicționar
Martir: persoană care a avut de îndurat suferințe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale;
Prici: pat de scânduri pentru un număr mare de persoane, folosit în dormitoarele comune.