Efectul Mozart: adevăr sau mit?
Efectul Mozart se referă la presupusa intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copii când ascultă muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Prima referire la „Efectul Mozart” a fost făcută în 1991 de medicul francez Alfred A. Tomatis în lucrarea sa „De ce Mozart?”. El denumea astfel presupusa intensificare a dezvoltării creierului la copiii sub trei ani când ascultă muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Primul studiu despre efectul Mozart
Primul studiu asupra efectului Mozart a apărut în anul 1993 la University of California. Aici s-au întâlnit medicul Gordon Shaw si Frances Rauscher, un fost violoncelist de concert și expert în dezvoltarea cognitivă. Ei au studiat efectele ascultării primelor 10 minute din Sonata pentru doua piane în re major (K.448) de Mozart.
Shaw și Rauscher au adunat 36 de studenți cărora le-au dat 3 seturi de teste de inteligență spațială. Înainte de fiecare set, studenții au petrecut 10 minute în care ori au ascultat sonata lui Mozart, ori au ascultat o casetă de relaxare, ori au stat în liniște.
Când au ascultat muzică de Mozart au fost mai buni la testele spațiale comparativ cu celelalte două situații (casetă de relaxare sau liniște). Scorul lor a crescut de la 110 sau 111 la 119. Concluzia autorilor a fost că muzica lui Mozart crește abilitățile spațiale pe termen scurt (10-15 minute).
Ulterior, în urma studiilor efectuate în laborator, cercetătorii au descoperit că sonatele compozitorului austriac stimulează legăturile între neuroni. Ceea ce nu este chiar acelasi lucru cu a susține că audițiile cu muzică de Mozart măresc inteligența copiilor.
Efectul Mozart la copii
Cu toate că asociem efectul Mozart cu copiii mici, cele mai multe studii au fost făcute pe adulți, al căror creier este la un nivel diferit de dezvoltare.
În 2006 un studiu realizat pe 8000 de copii a fost realizat în Marea Britanie. Ei au ascultat fie 10 minute un cvintet de coarde al lui Mozart, fie o discuție, sau trei piese pop.
Muzica s-a dovedit a îmbunătăți capacitatea copiilor de a prezice formele de hârtie, dar nu Mozart, ci formațiile pop. Copiii care au ascultat Mozart au realizat bine sarcinile, dar au fost depășiți de cei care au ascultat muzica pop. Concluzia a fost că preferințele muzicale au un rol deosebit de important.
În 2010, în jurnalul „Intelligence”, a fost publicată o analiză cuprinzătoare a 40 de studii și peste 3000 de participanți. Concluzia sa a fost că efectele expunerii la muzica lui Mozart nu diferă de efectele expunerii la alte tipuri de muzică. Ele nu sunt cu mult diferite nici de efectele expunerii la stimuli non-muzicali sau la niciun stimul.
Efectele învățării unui instrument muzical
Un studiu din 2016 de la Universitatea din California de Sud a constatat că studierea muzicii în copilărie pot accelera dezvoltarea creierului. Este vorba, în special, de învățarea unei limbi străine și abilitățile de lectură. Potrivit experților, studiul unui instrument poate îmbunătăți învățarea matematicii și chiar performanța școlară.
Dar cel mai important este faptul că muzica relaxează și aduce bucurie tuturor, copii, adulți, părinți, bunici, tineri sau bătrâni. Este cel mai frumos limbaj universal.
Dicționar
Dezvoltare cognitivă a copiilor: se referă la modul în care aceștia gândesc, explorează lumea din jurul lor și înțeleg ceea ce experimentează.
Testele spațiale: testele de logică și gândire spațială arată abilitatea de a lucra cu structuri complexe.
Campania “Bucurie la cutie” a adus zâmbete pentru 1.500 de copii din mediul rural