Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Antarctica, cel mai mare deșert de pe glob. Haideți să aflăm mai multe despre acest continent înghețat.
Locul despre care vorbim astăzi nu este chiar o țară. De fapt, el nici nu este locuit în adevăratul sens al cuvântului. Antarctica este cel mai sudic continent de pe glob. Aici găsim polul sud magnetic. Continentul înghețat este înconjurat de Oceanul Sudic. Dimensiunea sa este de două ori mai mare ca cea a Australiei, fapt ce-l face al cincilea continent ca și dimensiune.
În Antarctica trăiesc în timpul verii 5.000 de oameni și în timpul iernii 1.000. Toți aceștia sunt cercetători. Aproximativ 98% din Antarctica este acoperită de gheață ce poate avea chiar și 1,9 kilometri grosime.
Antarctica este în medie cel mai friguros, uscat și vânturos continent. Acest lucru îl face să fie cel mai mare deșert de pe glob. De asemenea, înălțimea sa medie face ca Antarctica să fie cel mai înalt continent de pe glob. Temperaturile pot atinge valori negative de până la -94,7 °C. Temperatura medie din Antarctica este de -63 °C.
Deși lipsa precipitațiilor face ca Antarctica să fie un deșert, aici putem găsi 80% din rezervele de apă potabilă de pe glob. În cazul în care această cantitate de apă s-ar topi, nivelul apelor Oceanelor ar crește cu 60 de metri.
În general, este aproape imposibil pentru vegetație să existe aici. Există, însă, diverse tipuri de alge, bacterii și ciuperci. Când vine vorba de animale, aici întâlnim pinguini, foci, tardigrade, acarieni și nematode.
Acum sute de milioane de ani, Antarctica se situa mult mai în nord decât este în prezent. Se crede că climatul său era tropical sau semi-tropical și că pământul era acoperit de păduri și de viață. Abia în ultimii 23 de milioane de ani climatul s-a transformat în cel pe care îl cunoaștem astăzi.
Primii care au intuit existența Antarcticii au fost grecii. Aceștia au realizat că în emisfera sudică ar putea exista un continent imens. Aristotel argumenta că, fiind un glob, planeta noastră trebuie să aibă o bucată mare de pământ în sud care să balanseze emisfera nordică. Totuși, tehnologia din acele vremuri nu le permitea grecilor să verifice teoria.
Europenii au dobândit abilitatea de a explora regiunea Antarcticii abia în secolul al XVIII-lea. Pe 17 ianuarie 1773 James Cook a devenit primul om care a ajuns în cercul antarctic. Deși a explorat de trei ori zona, el nu a reușit să pună piciorul pe pământ.
Primul om care chiar a reușit să descopere Antarctica a fost estonianul Fabian von Bellinngsingshausen pe data de 27 ianuarie 1920. Edward Bransfield a ajuns prin intermediul unei alte expediții pe data de 30 ianuarie. Dacă ar fi fost mai rapid cu trei zile, cel din urmă ar fi rămas în istorie drept cel care a descoperit în mod oficial Antarctica. După un an, pe data de 6 decembrie 1821, George Powell și Nathaniel Palmer au descoperit Insulele Orkney de Sud.
După aceste descoperiri, omenirea și-a pierdut interesul pentru acest continent. Adevărul este că climatul este unul necruțător, complet nepotrivit pentru viața umană. Abia în anul 1892 – 1894, un norvegian pe nume Carl Larson a navigat către cel mai mare deșert de pe glob.
Acesta a descoperit aici lemn fosilizat, adică primul indiciu cum că Antarctica ar fi fost cândva mult mai caldă. În anul 1895, norvegianul Henrik Bull a descoperit mușchi pe Insula Possession. Aceasta a fost prima dată când au fost descoperite plante în Cercul Antarctic.
Între anii 1899 – 1900, un norvegian pe nume Carsten Borchgrevink a condus un grup de oameni către Antarctica. Aceștia au petrecut o iarnă întreagă pe continent. Astfel, ei au demonstrat că supraviețuirea este posibilă. Tot ei au fost primii care au adus câini în Antarctica.
Primul om care a ajuns la Polul Sud a fost norvegianul Roald Amundsen. Acesta a navigat către continent cu ajutorul unui vapor numit Fram. Amundsen și echipajul său au ajuns în Antarctica în ianuarie 1911. Cu toții erau echipați cu schiuri și cu sănii trase de câini.
Echipajul și-a petrecut iarna în baza lor. Pe 20 octombrie 1911, Roald Amundsen împreună cu Olav Bjaaland, Helmer Hanssen, Scerre Hassel și Oscar Wisting au pornit în aventura lor către Polul Sud. Expediția lor a avut succes, aceștia ajungând la destinație pe 14 decembrie 1911. Cu toții s-au reîntors teferi la bază pe 25 ianuarie 1912.
Primul om care a zburat deasupra Antarcticii a fost Australianul George Wilkins. Acesta a reușit acest zbor periculos în noiembrie 1928. Totuși, pe 29 noiembrie 1929, un american pe nume Richard Byrd a reușit să zboare chiar deasupra Polului Sudic. În anul 1935, Caroline Mikkelsen a devenit prima femeie care a pășit pe continentul înghețat.
Britanicii au fost primii care au creat o bază permanentă în Antarctica în anul 1944. Baza aceasta a fost ridicată din motive militare. Prima bază de cercetare a fost creată de Australieni în anul 1954. Astăzi, mai multe națiuni au astfel de baze pe suprafața Antarcticii.
Antarctica este împărțită în mai multe regiuni, fiecare aparținând unei alte țări. Împărțirea Antarcticii este reglementată cu ajutorul Tratatului Antarctic conceput în anul 1959. Acest tratat a fost semnat de 12 țări printre care Uniunea Sovietică (care mai apoi a devenit Rusia), Regatul Unit, Argentina, Chile, Australia și Statele Unite. Acest tratat are rolul de a conserva continentul și de a oferi oamenilor de știință libertate în cercetare.
Sursă foto: wikipedia.org, dezeen.com
Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Laponia, țara lui Moș Crăciun