Meseria este brățară de aur. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-au permis să își câștige existența. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piață încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. La ŞTIRI PENTRU COPII vă povestim în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vorbim despre o meserie în care e nevoie, înainte de toate, de chemare. De chemare divină. Aflați mai multe despre ce face un preot.
Preotul cu care am stat de vorbă se numește Ilie George Grecu. El este preot slujitor în comuna Bistra, Munții Apuseni, județul Alba. În primul rând l-am întrebat pe părinte ce face el, care e rolul lui în comunitate? „E greu de trasat niște tușe foarte repede fiindcă e complexă situația. În primul rând preotul e legat ombilical, să zicem, de Sfânta Biserică. Acolo e locul lui de muncă unde slujește duminica și în celelalte zile în care are slujbe. Miercurea, vinerea, sâmbăta seara.
În plus, se deplasează pe teritoriul parohiei, acolo unde este nevoie de el pentru a încerca să aline, să participe la durerile oamenilor sau la bucuriile lor. Dacă este cineva bolnav, părintele merge și citește rugăciuni și eventual spovedește și împărtășește bolnavul respectiv. Dacă este botez sau cununie, părintele, după slujba de la biserică, merge acasă și binecuvântează casa celor care au avut aceste evenimente. Eu aș spune că preotul este un pilon important a ceea ce înseamnă viață socială în România și de peste tot, acolo unde sunt biserici”, spune părintele Ilie George.
Deși nu s-a gândit vreodată să se facă preot, la un moment dat Ilie și-a dat seama că pentru asta e făcut. „Mi-am dat seama de mult. Adică eram și eu mai tânăr, eram în căutările tinereții. Dacă mi-ar fi zis cineva după anii `90 că o să fiu preot, îi zâmbeam, așa, cu înțelegere: „băi băiatule, nu știi despre ce vorbești”. Dar am ajuns în căutările mele la o mănăstire unde m-am împrietenit cu un preot de mănăstire tânăr care mă spovedea și încerca să răspundă la căutările mele care țineau de viața asta duhovnicească pe care n-o avusesem înainte de anii aceia.
Și, la un moment dat, părintele m-a văzut că bâjbâi în ceea ce se întâmplă la Sfânta Liturghie. Și mi-a propus într-o dimineață să vin mai de devreme la biserică, atunci când el începea practic să se pregătească de Sfânta Liturghie, să-mi arate acolo, în altar, ce face preotul. Eram băiat cu carte, nu eram prostuț. Am făcut și un liceu redutabil din Brașov, aveam și un an de Politehnică, eram în vacanță. Când am văzut acolo ce face de fapt preotul, m-a lovit așa o treabă. N-am înțeles-o chiar atunci, dar în doi – trei ani am lămurit-o. Mi-am dat seama că, dacă va fi să fac vreodată ceva serios cu viața mea, va trebui neapărat să intru în tagma preoției”, povestește preotul. Tot el ne-a povestit și despre cum a fost când a susținut pentru prima dată o slujbă. Mai multe despre asta puteți afla urmărind interviul video de pe canalul nostru de YouTube, aici.
Pentru a deveni preot nu e simplu. Trebuie urmată o facultate și chiar un master. „Din punct de vedere instituțional se poate începe cu seminarul teologic, de la clasa a IX-a. Dar nu e obligatoriu. Se poate face și un liceu neteologic. Bineînțeles, trebuie absolvită Facultatea de Teologie, la secția pastorală, urmată de un master în teologie. Acestea sunt ultimele cerințe, după care te duci la centrul eparhial unde vrei să slujești, depui o cerere și ei te iau în vedere.
Ar fi bine să ai și un duhovnic care să te sfătuiască pe linia asta. Adică să vadă dacă ai sau nu chemare, dacă ai sau nu calitățile necesare, vocația de a fi preot. Va trebui să te căsătorești, pentru că taina căsătoriei trebuie făcută înainte de taina hirotoniei, și după care, la momentul oportun, te duci să-ți dai examenul de capacitate preoțească. Adică examenul final când autoritățile bisericești consideră că da, ești pregătit, din toate punctele de vedere”, explică părintele Ilie George. Tot el ne-a explicat și cum poți să avansezi în carieră. Se aseamănă în mare parte cu meseria de profesor, dar pentru mai multe detalii vă invităm să urmăriți materialul video disponibil mai sus.
Părintele ne-a spus care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă cineva pentru a deveni preot. „Prima calitate, sau nici nu știu cum să-i spun, este chemarea lui Dumnezeu. Vocația. Dacă nu ai chemare de la Dumnezeu orice liturghie te zdrobește în principiu și vi de la muncă obosit. Nu numai fizic, dar ești zdrobit sufletește. Bineînțeles trebuie să te ducă puțin capul cu școala pentru că studiile de teologie nu sunt floare la ureche cum ar crede unii. Trebuie să faci puțină greacă, un pic de latină, istorie bisericească și românească și universală, poate un pic de voce nu te-ar dezavantaja, ureche muzicală.
Cumpătare, smerenie, sunt o grămadă de lucruri care ar face ca un preot să fie ideal. P cei care sunt interesați, îi îndemn să pună mâna pe cărțile Sfinților Părinți și să vadă acolo exemple faine de preoți, care vor răspunde mult mai bine decât mine la întrebarea asta”, spune preotul cu care am stat de vorbă.
Părintele Ilie George atrage atenția asupra faptului că această „meserie” e una care implică suferință. „Este multă suferință în preoție și atrag atenția asupra acestui fapt. Cei care doresc să urmeze această cale trebuie să înțeleagă cuvintele Mântuitorului: „Vă trimit pe voi, ca pe niște miei, în mijlocul lupilor. Asta e preoția. Preotul dacă e gras înseamnă că-i lacom, dacă-i slab înseamnă că-i bolnav, dacă cere bani înseamnă că vrea să-și ia ultimul Mercedes, dacă nu cere bani face pe smeritul, dacă bea de ce bea, dacă nu bea de ce nu bea. Niciodată nu-i bine. Oamenii din biserică te înțeleg, dar oamenii din afara bisericii, și sunt tot mai mulți din păcate, ridică voci”, explică preotul.
Sunt copii și tineri care merg la biserică, însă sunt și mulți care nu merg. Părintele Ilie s-a împrietenit cu copiii din zonele în care a slujit și ne-a povestit puțin despre experiențele sale. „La cealaltă parohie, fiind una mică, în vârful munților, la 1000 m altitudine, am fost și vreo șapte ani profesor de religie, pentru că nu veneau profesorii. Era foarte departe. Vreau să spun că eu când intram în școală eram ca Moș Crăciun într-un fel. Eram și aspru atunci când trebuia. Am jucat și fotbal cu ei, am fost și în excursii cu ei, aveam corul de colinde cu care colindam tot orașul Alba Iulia. Am de acolo niște experiențe foarte frumoase. Am făcut și o școală de vară. Vara îi aduceam pe copii să-i învăț să picteze pe sticlă, icoane bineînțeles, și să facă alte lucruri.
Din păcate, aici la Bistra, ne-am lovit de pandemia asta și accesul în școală a fost restricționat. Noi avem un parteneriat între biserică și școala respectivă. M-am rezumat acum să mă duc înainte de marile sărbători la clasele mici, o dată. Le duc acolo niște bombonele și niște suc și povestim un pic despre Crăciun sau despre Paști. Iar la clasele a VII-a – a VIII-a facem niște întâlniri așa, destul de periodice, în care nu vorbim despre Dumnezeu neapărat. Îi iau așa prin învăluire cu istoria țării noastre, cu geografia, cu cultura, și ajung și la Dumnezeu dacă îmi permite treaba”, povestește preotul.
Să fii preot este așadar, destul de greu. Totodată însă este foarte frumos. L-am rugat pe părinte să le ofere copiilor ce-și doresc să urmeze această profesie câteva sfaturi. „Să-și caute un sfătuitor duhovnicesc. Un preot duhovnic, care poate să fie de la ei din parohie sau poate de la o mănăstire, care să-i ajute. Pentru că fiecare caz e personal. Bineînțeles că părintele o să-i învețe să se roage, să caute voia lui Dumnezeu. Și o să-i pună la punct și cu lecturile. Cei care doresc, Doamne ajută! Biserica are nevoie de slujitori buni”, spune preotul Ilie George.
O altă curiozitate a noastră a fost să aflăm cum e un bun creștin. Ce ar trebui să facem? Iată. „Un bun creștin trebuie să fie sincer în primul rând. Dacă este sincer, căutările lui sunt sincere. Dacă le are. Sigur, prezența la liturghia de duminică este esențială. Eu cu asta aș începe. Tuturor ucenicilor le spun asta. Dacă nu vi duminica la biserică, bateriile nu se încarcă. Și se bate pasul pe loc. Chiar și în toată sinceritatea bați pasul pe loc. Adică, dacă vrei să fii un bun creștin trebuie să intri în matcă, trebuie să intri acolo, și zborul este sfânta biserică și Sfânta Liturghie. Acolo-i tot centrul”, spune părintele.
Preotul ne-a mai spus și cât de important e să credem în Dumnezeu. Am mai vorbit cu el, de asemenea, despre salarizare. Dacă nu știați, și preoții au un salariu la fel ca orice alt angajat. Ba mai mult, acesta primește și o casă. Ea se numește casă parohială și majoritatea localităților/comunelor au una. Mai multe despre toate aceste subiecte puteți afla, simplu, urmărind interviul video.
Redutabil: de temut; puternic; valoros;
Tagmă: totalitatea persoanelor care aparțin aceleiași categorii profesionale sau sociale; breaslă; ceată; clică, gașcă;
Eparhie: unitate teritorială bisericească condusă de un episcop;
Hirotonie: învestire cu darul preoției ce se face prin punerea mâinilor sau binecuvântarea arhiereului.
O meserie în care ai nevoie de răbdare. Ce face profesorul de educație plastică