Alimentația copiilor nu este corespunzătoare. Studiul făcut de UNICEF
Un studiu lansat recent de UNICEF ne arată că alimentația copiilor la nivel global nu este corespunzătoare. Astfel, noi îi expunem pe cei mici la riscuri ce-i pot afecta pe parcursul întregii vieți. Iată mai multe detalii.
Conform unui raport UNICEF, copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta armonios. Acest lucru are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor.
Raportul ne avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19, contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii. Din păcate, situația nu s-a îmbunătățit în ultimii zece ani.
„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”.
Sărăcia afectează alimentația copiilor
Analiza a fost făcută în 91 de state. Ea constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de ani beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi. Ba chiar mai mult, doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât pandemia împinge și mai multe familii către sărăcie. Raportul constată că situația actuală afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată asupra locuitorilor din Jakarta, Indonezia, ne arată că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Drept consecință, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.
Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne expune copiii riscului unei dezvoltări cerebrale deficitare. Astfel, ei pot ajunge să aibă rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.
23 de milioane de copii sub 2 ani suferă de emaciere
La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere sunt mai mici de doi ani. Este vorba despre aproximativ 23 de milioane de copii.
Comparativ cu cei din mediul urban, copiii de 6 – 23 de luni din mediul rural sau din gospodării mai sărace prezintă un risc mai mare de a avea o alimentație proastă. În 2020, doar 23% dintre copiii din mediul rural aveau o alimentație corectă, comparativ cu 39% în orașe.
Din fericire, România a înregistrat un ușor progres în acest sens. Procentul copiilor sub 5 ani cu retard de creștere a scăzut la 10% în 2020 față de 11% în 2012. Estimările sunt de 4% pentru perioada 2014 – 2020 cu privire la emacierea moderată și severă la copiii sub 5 ani. Un alt progres poate fi observat și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă. Acesta a scăzut de la 9% în 2012 la 7% în 2020.
Ce soluții propune raportul
Raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot. Doar împreună putem transforma sistemele alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:
Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, distribuției și comercializării lor.
Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase. De asemenea, trebuie pus capăt practicilor dăunătoare de marketing care vizează copiii și familiile.
Creșterea activității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare. Scopul este de a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.