COMORILE MUZEELOR. Cufundarul polar
Din colecțiile Muzeului Național al Banatului vă prezentăm astăzi cufundarul polar. Exemplarul, un mascul tânăr de cufundar polar, a fost colectat de Dionisie Linția la Banloc în 1938.
Exponatul, cufundarul polar, este un mascul tânăr și face parte din vestita colecție Dionisie Linția adăpostită de secția de Științele Naturii.
Cufundarul polar este o specie acvatică migratoare, adulții având lungimea corpului până la 75 cm, o greutate de până la 3,5 kg, iar anvergura aripilor ajunge până la 130 cm.
Originea numelui
Numele de gen provine din cuvântul latin „gavia” care înseamnă pasăre de mare, folosit pentru toate păsările de mare scufundătoare, iar numele de specie derivă din cuvântul latin arctica – arctic, cu referire la zona unde cuibărește. La noi în țară apare iarna, în număr destul de redus.
Descrierea speciei
Cufundarul polar este o specie retrasă și liniștită, cu excepția perioadei de cuibărit. Ouăle sunt de culoare măslinie, cu pete negre, de obicei în număr de 1-3 ouă pe cuib. Ele sunt incubate de ambii părinți pe o perioadă de 29 de zile.
Cufundarul polar se hrănește cu pește și vegetație acvatică și se poate scufunda până la o adâncime de 30 de metri. Poate rezista sub apă până la 2 minute.
Zona de cuibărire a cufundarului este zona cea mai nordică a Europei și Asiei, zona Arcticii. Cuiburile sunt solitare și, de obicei, în zone liniștite, pe malul lacurilor interioare și a golfurilor marine.
Cu răcirea vremii, prin septembrie, octombrie, părăsește locul de cuibărit, revenind apoi în aprilie, mai. Iernează în zona Mării Baltice și în centrul și sudul Europei. În zona unde iernează, prin februarie, martie, cufundarul polar năpârlește.
Durata de viață
Ca și longevitate, trăiește până la 25 de ani. Populația europeană este relativ mică și a manifestat un declin accentuat în ultimii 30 de ani ai secolului trecut. La noi în țară apare iarna în număr redus.
Părăsește ușor cuibul în caz de deranj. Fiind o specie ce petrece luni de zile fără a reveni pe uscat este sensibilă la poluare. În plus, plasele de pescuit determină creșterea mortalității la această specie.