COMORILE MUZEELOR. O pasăre spectaculoasă: Acvila de Munte
Din colecția Muzeului National al Banatului face parte acvila de munte (Aquila chrysaetos), cea mai cunoscută și temută răpitoare din emisfera nordică. Este considerată cea mai spectaculoasă pasăre din acvifauna României.
Acvila de munte este o specie caracteristică zonelor montane, dar se poate întâlni și de-a lungul coastelor. Biologii consideră ca este cea mai adaptabilă specie de acvilă din lume.
Un nou exponat la muzeu
Acvila prezentată astăzi este un răpitor de ordinul Falconiformes, familia Accipitridae și face parte din colecția marelui ornitolog Dionisie Linția. Este un exemplar naturalizat de acvilă de munte capturat în anul 1908 în zona Moldova Nouă din județul Caraș-Severin. Este răspândită în zonele temperate din Europa, Asia și America de Nord, precum și în unele zone din nordul Africii.
Cu toate că nu este de dimensiunea unui vulture, acvila este cel mai desăvârșit vânător dintre păsările de pradă. Specia cuibărește și în România, în special în zona Carpaților. Preferă zonele muntoase înalte și mijlocii, cu versanți golași și pajiști întinse, dar și zonele cu păduri de dimensiuni mari.
Informații despre acvile
Acvilele formeaza perechi care se mențin toată viața. Ritualul nupţial este un zbor spectaculos în care păsările planează una lângă alta în cercuri şi spirale largi, agăţându-se din când în când cu ghearele.
Femelele sunt de dimensiuni mai mari și mai puternice, ajungând până la 7 kilograme. Au o rată de reproducere foarte redusă, de doar un pui pe an.
Acvila are o acuitate vizuală cel puțin de 2 – 3 ori mai mare decât a oamenilor, putându-și roti capul într-un unghi de 270 de grade. În sălbăticie poate ajunge până la vârsta de 30 de ani.
Este o specie periclitată, cu un număr de sub 50 de perechi în toată țara. O pereche își poate desfășura activitatea pe teritorii cuprinse între 50 – 200 kilometri pătrați.
Cauzele care au dus la scăderea numărului de acvile de la noi sunt: împușcarea, colectarea ouălelor, campaniile de otrăvire a lupilor, otrăvirea cu pesticide.
Acvila ca simbol
În mitologia greacă, acvila era considerată mesagerul zeilor. În legendele și poveștile românești apare sub numele de pajură, zgripțuroaică, pajură împărătească sau vulturoaică.
În trecut acvila reprezenta simbolul legiunilor romane. Imaginea ei a fost prezentă de-a lungul istoriei României și a vegheat destinul poporului român. S-a regăsit pe stema primilor Basarabi și pe cea a Principatelor Unite de Alexandru Ioan Cuza.
În secolul XIX acvila s-a aflat pe stema țării după obținerea Independenței de către regele Carol I, devenind apoi simbolul României mari.
În prezent apare pe stema statului român sub forma unei acvile de aur purtând coroana de oțel a regilor României.
Dicționar:
Acuitate: agerime, ascuțime, capacitate a simțurilor de a percepe semnale
Pesticide: substante destinate combaterii daunatorilor sau buruienilor
COMORILE MUZEELOR. Portretul unei doamne din aristocrația Banatului