Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Groenlanda, cea mai mare insulă din lume

Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Groenlanda, cea mai mare insulă din lume. Haideți să aflăm mai multe despre acest deșert de gheață care aparține Regatului Danemarcei.

Țara despre care vorbim astăzi este un adevărat deșert înghețat. Groenlanda este cea mai mare insulă din lume. Ea se află în nordul Oceanului Atlantic. Deși politic aparține de Regatului Danemarcei, ea se administrează singură. Capitala este Nuuk iar populația este de aproximativ 56.100 de oameni.

Se află la 800 de kilometri de Polul Nord

Teritoriul insulei de gheață este de trei ori mai mare decât statul american Texas. Distanța de la nord la sud este de 2.670 de kilometri iar de la est la vest de 1.050 de kilometri.

Cel mai nordic punct al țării este la mai puțin de 800 de kilometri de Polul Nord, adică distanța dintre Timișoara și Constanța. Cea mai apropiată țară este Islanda care se află la 320 de kilometri distanță.

Insula este formată în principal dintr-o calotă glaciară imensă. Doar cea din Antarctica este mai mare. Calota de pe cea mai mare insulă din lume are o grosime medie de 1,5 kilometri, grosimea maximă fiind de 3 kilometri. Ea acoperă mai mult de 80% din teritoriul țării.

Zonele fără gheață se află în partea de coastă a Groenlandei. Cel mai înalt punct de pe insulă este de 3.700 de metri în munții Gunnbjørn.

Are un climat arctic

Climatul Groenlandei este arctic. Adesea, vremea se transformă rapid dintr-o zi însorită într-o furtună de gheață impenetrabilă. În timpul iernii, temperaturile sunt de -7 °C în zona de sud și pot ajunge până la -34 °C în zona de nord. În timpul verii, temperaturile sunt de 7 °C în zona sudică iar în nord de 4 °C.

Încălzirea globală afectează din plin climatul Groenlandei. Cele mai mari schimbări au apărut la sfârșitul secolului XX și la începutul secolului XXI, adică în perioada contemporană. Mulți oameni de știință au observat că viteza cu care calota glaciară din Groenlanda se topește este alarmant de mare. De exemplu, în 2012 sateliții au arătat că 97% din calotă a dat semne de topire. În mod normal, doar jumătate din calotă ar fi trebuit să fie afectată.

Doar 1% din pământ este arabil

Vegetația din Groenlanda este specifică zonei de tundră. În principal, pe insulă pot fi văzute ierburi scurte. Nu există copaci aproape deloc, nici măcar în zonele fără gheață. Agricultura este posibilă pe doar 1% din insulă.

Printre animalele care trăiesc pe cea mai mare insulă din lume se numără urșii polari, bivolii, căprioarele, vulpile polare, iepurii de zăpadă și herminele. Focile și balenele pot fi găsite în jurul insulei și pe vremuri serveau drept principala sursă de hrană a groenlandezilor.

Inuiții au ajuns pe insulă acum 4000 de ani

Inuiții, adică eschimoșii, au ajuns în Groenlanda prin America de Nord. Ei s-au folosit de insulele din Arcticul Canadian. Această migrare a avut loc acum mai bine de 4000 de ani.

În anul 982, norvegianul Erik cel Roșu s-a stabilit pe insulă. El a fost exilat din Islanda pentru crimele sale. În 985, el a decis să-și păcălească semenii și să-i convingă să se mute alături de el pe acest nou teritoriu. Astfel, el a numit insula Groenlanda („pământul verde”), un nume ce nu ar putea fi mai nepotrivit. În anul 986 el a organizat o expediție către insulă care a rezultat în fondarea a două așezări. Aceste așezări au ajuns să aibă o populație de 3.000 – 6.000 de oameni pe 280 de ferme. Asta ne sugerează că în acele vremuri temperaturile erau cel puțin la fel de calde sau poate chiar mai calde ca cele de astăzi.

A fost creștinată în secolul al XI-lea

Creștinismul a ajuns pe insulă în secolul al XI-lea. El a fost adus de Leif Eriksson, fiul lui Erik, care tocmai ce se întorcea din proaspăt creștinata Norvegie.

În secolul al XIII-lea coloniștii scandinavi au început să interacționeze cu inuiții. Totuși, în secolul al XIV-lea ei au decis să se retragă. Istoricii cred că a fost vorba de o răcire a climatului. Până în secolul al XV-lea toți nordicii au părăsit Groenlanda.

În secolele XVI – XVII vânătorii de balene englezi și olandezi au tot frecventat apele din jurul Groenlandei. Ocazional, ei mai interacționau cu populația locală. Totuși, nici atunci nu a existat vreo intenție pentru o nouă colonizare.

Doar Danemarca avea voie să facă comerț cu Groenlanda

Abia în anul 1721, Hans Egede, cu permisiunea regatului unit a Danemarcei și a Norvegiei, a creat o societate comercială și o misiune lutherană în zona orașului Nuuk de astăzi. Acest moment a marcat cu adevărat începerea perioadei coloniale a Groenlandei.

În 1776, guvernul danez deținea tot controlul asupra comerțului cu Groenlanda. Coastele insulei erau închise pentru alte țări. Abia în anul 1950 a fost ridicată această interdicție.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Groenlanda a devenit un teritoriu protejat de Statele Unite. Acest lucru se datorează faptului că Danemarca a fost cucerită de Germania nazistă. După război, Danemarca și-a recăpătat teritoriul.

În prezent, Groenlanda face parte în continuare din Regatul Danemarcei. Au existat de-a lungul timpului câteva mișcări de independență, mișcări care au avut un oarecare succes. Groenlanda a căpătat din ce în ce mai multă putere de decizie și încet devine independentă din punct de vedere economic.

Economia s-a bazat mult timp pe pescuit

Economia Groenlandei se bazează foarte mult pe pescuit. Vânatul de foci a fost, cândva, pilonul economiei de pe insulă. În secolul XX, însă, această industrie a scăzut drastic.

Pescuitul a devenit o problemă mai ales la sfârșitul secolului XX. Pescuitul în exces și prețurile schimbătoare nu ofereau o stabilitate economică țării. Astfel, Groenlanda a decis să-și mărească orizontul și să încerce lucruri noi.

Se pare că turismul a fost soluția. Începând cu anii ’90, tot mai mulți turiști vin să viziteze insula. Chiar dacă țara încă este dependentă financiar de Danemarca, ea face o treabă bună în a se susține.

Pe insulă încă se practică shamanismul de către o minoritate mică

Aproape 90% dintre locuitori sunt inuiți. Restul de 10% este format din danezi. Limbile oficială ale țării sunt groenlandeza, o limbă inuită cunoscută și sub numele de kalaallisut, și daneza. Engleza este vorbită de mulți. Lutheranismul evangelic este religia oficială. Ea este urmată de 65% dintre locuitori. Restul locuitorilor aparțin de alte ramuri ale creștinismului. Există, însă, în continuare și credințe tradiționale, printre care și shamanismul, care încă sunt practicate de o minoritate mică.

Sistemul de sănătate este gratuit și disponibil pentru toți locuitorii din Groenlanda. Aceste servicii sunt finanțate de guvernul danez. Educația durează nouă ani și este gratuită și obligatorie pentru copiii de pe insulă.

Chiar dacă a fost influențată de prezența daneză, cultura groenlandeză și-a păstrat originile inuite. Forme de artă precum sculptura în calcar și dansurile cu tobe rămân populare. De asemenea, și construitul de caiace și navigatul rămân printre activitățile preferate ale insularilor. Fotbalul este cel mai popular sport din Groenlanda. El este urmat de schiat, badminton, handbal, tenis de masă, tae kwon do și volei.

Curiozități despre Groenlanda

În Groenlanda se află cel mai mare parc național din lume. El a fost fondat în anul 1974 și a ajuns la dimensiunea actuală în 1988.
Groenlanda are un singur oraș care nu se află pe coastă. Este vorba despre Kangerlussuaq care se află la 160 de kilometri de ocean și a cărui nume înseamnă „fjordul mare”.
Nuuk este cea mai nordică capitală din lume.

Sursă foto: pixabay.com

Țări necunoscute. Împreună descoperim lumea. Guernsey, locul primului arest subacvatic