Roșia Montană, de la cel mai vechi centru minier din Epoca Bronzului la Patrimoniul Mondial UNESCO
Peisajul minier „Roşia Montană” face parte, de astăzi, din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a decis Comitetul Patrimoniului Mondial. Stiaţi ca înainte de preluarea puterii în România de comunişti în 1946, străzile din Roşia Montană găzduiau un cazinou? Pe atunci existau aici birouri de bancă unde căutătorii de aur încă îşi vindeau pepitele.
Peisajul minier „Roşia Montană” a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a anunţat marţi preşedintele Comitetului, Tian Xuejun. Hotărârea a fost luată pe 27 iulie, exact la 65 de ani de când România a aderat la UNESCO. Sistemul de galerii romane, alături de alte bunuri culturale, istorice şi naturale, au fost astfel recunoscute pentru valoarea lor excepţională. Experţii independenţi ai UNESCO au recomandat, de altfel, încă din 2019, înscrierea sitului atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât şi în Lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol.
Motivația includerii în lista patrimoniului UNESCO
Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, „cel mai important şi mai vast cunoscut”. Este ceea ce a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU (Organizația Națiunilor Unite) care a recomandat clasarea sa, conform News.ro.
În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională. Este recomandată invitarea unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă. Trebuie realizat un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol, mai informează Institutul Național al Patrimoniului.
Roșia Montană în istorie
Înainte de preluarea puterii în România de comunişti în 1946, străzile din Roşia Montană găzduiau un cazinou. Pe atunci existau aici birouri de bancă unde căutătorii de aur încă îşi vindeau pepitele.
Ziua Roşiei Montane este „aniversarea neoficială a primei atestări documentare (6 februarie 131) a aşezării romane care se afla în spaţiul ocupat acum de satul Roşia Montană”.
Una dintre tăbliţele romane cerate descoperite în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea în galeriile miniere de la Roşia Montană demonstrează atestarea. Tăbliţele cerate consemnează contracte, inventare, acte juridice care constituie unul dintre izvoarele importante ale cunoaşterii dreptului roman. Tăbliţa nr. XVIII păstrează, alături de dată, denumirea aşezării: Alburnus Maior.
Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului. Activitatea a continuat în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi până în trecutul recent. Mineritul tradiţional, bazat pe iniţiativa familiilor şi a micilor asociaţii de mineri, s-a încheiat odată cu naţionalizarea, în 1948. El a fost urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.
Monumente din România incluse pe lista UNESCO
Pe Lista Patrimoniului UNESCO se mai găsesc: Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.