De 200 de ani vaccinurile salvează vieți. Boli grave au fost eradicate datorită lor
Imunizarea prin vaccinare este cea mai bună cale de apărare împotriva bolilor grave, care pot fi prevenite, dar și împotriva celor contagioase, care pot deveni mortale, precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, tuberculoza, poliomielita, pojarul, gripa, rujeola sau hepatita. Reprezentanții companiei Pfizer au anunțat începerea unui studiu clinic în care se va testa vaccinul pneumococic împotriva Covid-19.
Bacteriile pneumococice sunt răspândite peste tot în lumea modernă și foarte ușor transmisibile prin strănut. Când a apărut vaccinul pneumococic, boala pneumococică ucidea peste 800.000 de copii în toată lumea, anual.
„În ultimii două sute de ani, ca urmare a descoperirii vaccinurilor, a introducerii vaccinării pe scară largă, au fost eradicate boli infecțioase care aveau potențial evolutiv sever, soldate, în timp, cu milioane de decese pe tot globul. Variola a desfigurat și a ucis zeci de milioane de persoane, din care mai mult de 500.000 de oameni în secolul XX. Abia în 1977, OMS (Organizația Mondială Sănătății) a reușit să elimine boala pe întreg mapamondul”, a declarat dr. Valeria Herdea.
Cum se face un vaccin
Cu foarte puține excepții, vaccinurile sunt făcute de companii private ca afaceri generatoare de profit. Până de curând, producția mondială era dominată de câțiva giganți din SUA și Europa.
Când organizații ca „Medici fără frontiere” îi presează să mai scadă prețurile, reprezentanții companiilor subliniază costurile mari ale dezvoltării unui nou vaccin. Este un process complicat care durează ani de zile.
De exemplu, vaccinul pneumococic eficient la copii a fost produs după decenii de cercetare. Vaccinurile bune pentru adulți apăruseră deja la începutul anilor ’80, însă nu au declanșat reacțiile imunitare dorite la copiii mici.
De abia la sfârșitul anilor ’90, cercetătorii au găsit o metodă de a modifica biologic conținutul vaccinurilor pentru adulți astfel încât să fie recunoscut și de sistemele imunitare nematurizate.
În plus, s-au descoperit aproape 100 de versiuni (serotipuri) ale celulelor pneumococice. Serotipurile diferă în funcție de zona geografică și doar câteva sunt periculoase. Ca urmare, un vaccin final care să fie eficient la copii și să țintească exact serotipurile corecte, ar fi, de fapt, un set de vaccinuri modificate și testate individual, amestecate apoi într-o singură fiolă.
Din această cauză, primul vaccin pneumococic pentru copii a fost unul dintre cele mai costisitoare din istorie. Lansat la începutul anilor 2000, formula lui era eficientă contra 7 serotipuri răspunzătoare pentru majoritatea cazurilor de boală.
Vaccinarea în țările sărace
In cele mai sărace regiuni din Africa și Asia de Sud o infecție pneumococică ucide sau schilodește un copil pe viață. Aaceasta pentru că bacteria face ravagii în trupurile slăbite de foamete sau alte boli.
Din această cauză a apărut Alianța Globală pentru vaccinuri și Imunizare (Gavi), un parteneriat public-privat creat în 2000. Gavi canalizează resursele țărilor bogate, SUA, Marea Britanie, Norvegia, pentru a susține vaccinarea populației din țările sărace care cer sprijin.
Gavi nu s-a format doar pentru a ajuta în problema vaccinului pneumococic, alianța și-a propus să facă accesibile vaccinurile pentru copii, ca vaccinul antitetanic și cel contra hepatitei B.
Scurtă istorie a vaccinurilor
Dacă ar fi să facem o scurtă istorie a vaccinurilor, trebuie să menționăm câteva momente relevante, conform edumedical.ro. În 1718, Lady Mary Wortley Montague introduce „variolizarea” în Marea Britanie. „Variolizarea” a fost practicată în India şi China încă din secolul al III-lea î.e.n. prin insuflarea în nări a unor prafuri obţinute după uscarea şi pisarea pustulelor de la bolnavul de variolă.
În 1796, Edward Jenner dezvoltă vaccinul împotriva variolei.
În 1885, Louis Pasteur dezvoltă vaccinul antirabic.
În 1889, Victor Babeş aplică seroprofilaxia antirabică în România.
În 1979, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară eradicarea variolei.
Între 1970-1980, sunt create vaccinurile polizaharidice (meningococice/pneumococice). În 1986, este creat vaccinul antihepatitic B.
În 1998, este produs vaccinul antirotavirus, iar in 2006 vaccinul anti-HPV.
Vaccinarea în România
Cu peste 100 de ani în urmă, Victor Babeș crea în România vaccinuri noi, appreciate la nivel mondial. Totuși, în 2017 în România copiii încă mureau de pojar, o boală infecțioasă. Cauza, cum au spus experții, era nevaccinarea.
Programul Național de Vaccinare asigură imunizarea gratuită pentru 10 boli contagioase. Până la un an, copiii primesc 9 doze de vaccine (1 hepatitic, 1 de BGC, 3 de vaccine hexavalent- DTP, VPI,Hib și HepB-, 1 de ROR și 3 de vaccin pneumococic). Apoi se vaccinează la 5 ani cu ROR, la 6 ani cu vaccinul tetravalent (VPI și DTP) și la 14 ani cu DTP.
Pe lângă ignoranța publicului în legătură cu vaccinarea, apare și goana după senzațional a presei, care dezinformează intenționat. La începutul anului 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) publica o listă cu amenințările la viață pentru anul în curs. Surprinzător, antivacciniștii se află în topul listei, pe locul opt. OMS e de părere că aceste persoane „amenință să inverseze progresele înregistrate în combaterea bolilor prevenite de vaccinuri”.
Dicționar
a eradica: a face să dispară