Grigore Antipa este un deschizător de drumuri în multe domenii

Cine este savantul al cărui nume îl poartă cel mai vizitat muzeu de științe naturale din România, Grigore Antipa

Grigore Antipa este un deschizător de drumuri în multe domenii ale știinţei, fiind primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog român, autorul conceptelor de biosociologie şi bioeconomie. Opera lui cea mai dragă a fost însă Muzeul Naţional de Istorie Naturală din București, una dintre cele mai vizitate instituții de cultură din România.

Grigore Antipa (1867 – 1944) a fost zoolog, ihtiolog, hidrobiolog, economist, ecolog, oceanolog, muzeolog. Antipa a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie. A fost un pioner în domeniul muzeologiei, autorul unor concepţii moderne în domeniul ecologiei, biosociologiei, bioeconomiei biosferei.

A fost directorul Muzeului de istorie naturală din Bucureşti, unde a avut o contribuţie însemnată la organizarea colecţiilor pe baze filogenetice şi ecologice. Ca semn de recunoştiinţă pentru activitatea sa în cadrul muzeului, începând cu anul 1933, Muzeul de istorie naturală îi poartă numele.

Scurtă biografie

După școala primară în Botoșani și liceul în Iași, Antipa a studiat în Germania, la Jena. Acolo și-a aprofundat studiile în domeniul biologiei evoluționiste, obținând titlul de doctor.
În continuare a urmat studii de oceanografie în Franța, pe Riviera Franceză. În același domeniu a mai studiat în Monaco, Germania și Italia.

Grigore Antipa, biologul

Activitatea sa ştiinţifică principală a fost în domeniul biologiei. Ca zoolog a studiat morfologia meduzelor Lucernaride, descoperind 2 noi specii autohtone, Drymonema și Stauromeduza.
A cercetat şi publicat lucrări despre peştii enedemici din bazinul pontic, ca de exemplu „Clupeidele” şi „Sturionii”.

Grigore Antipa, hidrobiologul

În calitate de ecolog şi hidrobiolog a pus bazele şcolii de ecologie şi hidrologie din România. A cercetat diverse aspecte din viaţa din apele dulci şi marine, publicând lucrări în care şi-a expus rezultatele.
Antipa a înființat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanța, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări, cea de la Agigea și cea de la capul Caliacra. Prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există.
Cu sprijinul regilor Carol I și Ferdinand, Grigore Antipa a pus la cale un plan de exploatare rațională a pescăriilor din lunca și Delta Dunării, și de la limane. Conform principiilor ecologice, acest plan a dublat în zece ani producția de pește și de icre negre, fără să distrugă mediile și îndeosebi locurile de înmulțire ale peștilor.
S-a ocupat de lucrări hidrotehnice, îndiguiri, de săparea canalelor din Delta Dunării la începutul secolului al XX-lea. În urma acestor lucrări, producţia de peşte a crescut de zece ori, ajungând „hrana săracului”, iar icrele negre se vindeau până în S.U.A., fiind apreciate pretutindeni.

În cadrul studiilor de ecologie şi economie a analizat raportul dintre om şi natură, dar şi izomorfismul dintre procesele economice și ecologice. Prin cercetările sale, Antipa a pus bazele unei noi ştiinţe interdisciplinare, bioeconomia.

Antipa, directorul Muzeului Național de Istorie Naturală

A fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 – 1944). Inovațiile sale muzeologice, privind organizarea, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au stârnit interesul specialiștilor străini. Aceștia i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală, care a fost publicată în 1934.

Pornind de la reorganizarea muzeului, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării.

Savantul Grigore Antipa

Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Savant de renume internațional, Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii din străinătate.
Muzeul Național de Istorie Naturală din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină din Constanța poartă numele Grigore Antipa.
De asemenea, unul dintre prestigioasele premii anuale acordate de Academia Română îi poartă numele drept omagiu.

Dicționar

Ihtiolog: în limba greacă “ichthys” înseamnă “pește” și “logos”, “cuvânt”, deci ihtiologul este specialist în domeniul peștilor.

Biosociologie: știința care explică viața socială și politică prin factorii biologiei.

Bioeconomie: știință care studiază economia societății, precum și efectele sale asupra biosferei.

Filogenetica: știința care se ocupă cu studiul dezvoltării evolutive a grupurilor de organisme.

Ecolog: specialist în ecologie, adică în știința care se ocupă cu studiul interacțiunii dintre organisme și mediul lor de viață.

Sursa foto: Facebook Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa