Invențiile au schimbat viața oamenilor. Tacâmurile, obiectele folosite zilnic
Felul în care trăim, confortabil, se bazează pe obiecte care ne fac viața ușoară. Nici nu ne gândim cum au apărut ele. Folosim un pix ca să luăm notițe, deschidem robinetul ca să ne spălăm pe mâini. Pornim televizorul. Sunt doar câteva exemple. Practic, trăim înconjurați de obiecte care dacă ar dispărea ne-ar pune în imposibilitatea de a mai ști cum să acționăm. Fiecare obiect a fost inventat de un inventator sau de un grup de oameni cu minți luminate care au gândit înaintea timpului lor. Unele dintre ele au fost inventate întâmplător! Fără aceste invenții viața ar fi altfel. ȘTIRI PENTRU COPII și-a propus să aducă în atenție invențiile care au schimbat viața oamenilor, în fiecare marți. Astăzi vorbim despre cum au apărut tacâmurile, obiecte pe care le folosim zilnic și care sunt nelipsite din casa noastră.
Lingura, cuțitul și furculița am putea spune că sunt vedetele bucătăriei. Cum am mânca noi fără ele? Cu siguranță aceste ustensile ne fac viața mai ușoară. Lingurile sunt printre cele mai vechi ustensile de mâncare de pe planetă. Acest lucru nu este deosebit de surprinzător dacă se ia în considerare faptul că oamenii dintotdeauna au avut nevoie de hrană. Deci, trebuia să se folosească de ceva. Spre deosebire de cuțite și furculițe, care în cea mai mare parte trebuiau modelate, lingurile naturale puteau fi folosite folosind lucruri precum scoici sau pietre. Sigur, aceste linguri nu aveau mânere, însă de-acolo a început totul.
Dovezile arheologice arată că lingurile cu mânere au fost folosite în scopuri religioase antice egiptene încă din 1000 î.Hr., scrie gizmodo.com. Dacă azi lingurile sunt simple, pe atunci ele erau fabricate din fildeș sau lemn și erau acoperite cu decorațiuni și hieroglife. La un moment dat au apărut lingurile din bronz și argint. Ele erau folosite de cei bogați.
Cuțitele și furculițele
Cuțitele sunt cele mai simple, ca formă, din cele trei ustensile pe care le folosim atunci când mâncăm. Așadar, ele au fost utilizate încă din cele mai vechi timpuri, dar ca armă pentru a prinde hrană. La masă nu prea era voie cu cuțitul, mai ales fiindcă oamenii consumau mult alcool și ar fi putut să se rănească. În 1669 Ludovic al XIV-lea a introdus o lege prin care era ilegal să ai cuțite la masă și, totodată, le-a înlocuit pe cele existente cu unele mai late, asemănătoare cu cele de azi.
Furculița este ultima din cele trei tacâmuri apărute. Ele au existat din cele mai vechi timpuri, însă aveau două vârfuri, nu patru, ca azi. Nu se foloseau decât la gătit și la servirea mâncării. Când mâncau oamenii se foloseau de linguri, cuțite și… degete. Una dintre cele mai vechi dovezi înregistrate ale furculițelor în Veneția este dintr-o poveste din secolul al XI-lea despre nunta unei prințese bizantine, Theodora Anna Doukaina cu Domenico Selvo. Se presupune că ea a primit furculițe de aur ca parte a zestrei sale.
Dicționar
Fildeș: substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți colții de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.;
Hieroglife: semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta noțiunile prin figuri stilizate de ființe și de obiecte;
Zestre: avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită.