Proiectul „România Educată”. Ce facem cu abandonul și analfabetismul
Astăzi, în ședința de Guvern, președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Florin Cîțu au vorbit despre proiectul „România Educată”. Cei doi au oferit detalii referitoare la proiect și ce presupune el. Pentru președinte, „România Educată” este un proiect de suflet.
Problemele din educație trebuie să fie rezolvate într-un fel sau altul, iar președintele și miniștrii țării sunt de acord cu asta. Câteva din probleme cu care România se confruntă au fost enumerate de Klaus Iohannis, astăzi, în ședința de Guvern.
„Nu putem continua cu rate atât de mari de abandon, analfabetism funcțional și științific. În fața acestor probleme „România educată” propune soluții concrete, obiective, măsuri și ținte ambițioase, dar realiste. Între țintele concrete pe care ni le propunem reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea ratei de analfabetism funcțional, asigurarea competențelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât și al elevilor, dezvoltarea învățământului profesional, precum și creșterea numărului de absolvenți de studii superioare. Proiectul „România educată” este unul foarte aproape de sufletul meu”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Educația joacă un rol important în viitorul copiilor, iar proiectul își propună să țină pasul cu schimbările. „Singurul tren către un viitor mai bun este educația. Doar astfel putem oferi copiilor și tinerilor din România șansa de a profita pe deplin de oportunitățile pe care le oferă o economie modernă și o societate democratică. România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potențialul tinerilor noștri. Nu ne permitem să-i pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm nici un copil în urmă. Trebuie să acționăm acum”, mai spune președintele.
Obiectivele proiectului „România Educată”
În cadrul aceleași ședințe Florin Cîțu a precizat care sunt câteva din obiectivele proiectului „România Educată”. „Vreau să salut obiectivele și țintele asumate de acest proiect. Și am să enumăr doar câteva dintre ele: scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii; reducerea cu minim 50% a prezenței ratei de analfabetism funcțional, astfel încât la orizontul anului 2030 să ajungem la cel mult 20%. Până în 2030 toți profesorii să aibă competențe digitale de bază și cel puțin 85% dintre elevi.
Așa cum știm, proiectul „România educată” este inclus și în PNRR. Beneficiază de o sumă în valoare de 3,6 miliarde de euro. Iar prin alte fonduri europene vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat. Vom construi școli și creșe noi. Avem nevoie de așa ceva”, a declarat prim-ministrul țării, Florin Cîțu.
Raportul proiectului
Raportul proiectului conține 137 de pagini și este structurat pe șapte capitole principale. Față de săptămâna trecută în fișa de sinteză a proiectului au apărut câteva modificări. Tezele unice de la gimnaziu nu mai apar în schemă. Acum se prevede doar evaluarea curentă, la clasă, prin note.
În document se precizează și cum se va face admiterea la liceu. „Elevii care doresc înscrierea la liceele care organizează examen de admitere o pot face la o singură instituție. Ulterior, în funcție de rezultate, pot opta pentru ocuparea locului unde au fost admiși sau pentru participarea la Evaluarea Națională și repartizarea computerizată ulterioară.
La Evaluarea Națională au dreptul de a participa toți absolvenții clasei a VIII-a. Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Națională. Cei care nu au dat admitere la un liceu vor fi repartizați, în ordinea mediilor de la Evaluare și în funcție de opțiunile exprimate”, se arată în document. Întregul raport al proiectului poate fi consultat aici.
Sursă foto: Adi Pîclișan