Dimensionarea greșită a hainelor este una dintre marile probleme ale erei fast-fashion. Nu doar că hainele returnate ajung să fie aruncate. Să cumpărăm haine de o dimensiune care știm siguri că ne vine ca ulterior să vedem că nu ne încape deloc poate să ne afecteze încrederea de sine. Haideți să aflăm adevărul despre măsurile hainelor și cum au ales brandurile să combată risipa.
Atunci când mergem în magazine pentru a proba haine, noi avem deja în minte care dimensiune ar trebui să ni se potrivească perfect. Din această cauză uneori nici nu le probăm deoarece suntem siguri că ne vor veni perfect. Din păcate, noi trebuie să probăm fiecare haină pe care ne-o dorim deoarece sistemul de dimensionare a hainelor este haotic. Iată care este adevărul despre măsurile hainelor și care este motivul pentru care mulți întâmpină probleme atunci când achiziționează obiecte vestimentare.
În ultimul timp, acest lucru a creat o mulțime de controverse pe rețelele de social media, în special pe Tiktok, Twitter și Instagram. Multe persoane s-au plâns că dimensionarea hainelor nu este deloc consecventă. „Am o pereche de jeans de mărimea 8 și una de mărimea 14”, a declarat conform dazeddigital.com Mille Schmidt, una dintre multele persoane care s-au plâns de acest lucru. “Am comandat o pereche de jeans de mărimea 14 pentru a mă asigura că se potrivesc, ceea ce s-a și întâmplat. Mai apoi am comandat încă două de culori diferite și nici nu am reușit să le trag peste posterior”.
Dimensionarea standardizată a hainelor a apărut ca o metodă de reducere a costurilor în perioada în care industria hainelor a explodat. Totuși, ea a fost plină de probleme încă de la început, dimensiunile stabilite de producători nefiind în concordanță cu persoanele obișnuite. Chiar dacă între timp tehnologia a evoluat și măsurătorile sunt mult mai precise, această problemă persistă. Nu poți crea o dimensiune standard atunci când nu există un corp standard.
În prezent, fiecare brand de haine percepe diferit măsurile. Astfel, oamenii întâmpină și mai multe probleme atunci când doresc să achiziționeze o haină. O mărime care ți se potrivește perfect la o firmă poate să fie mult prea mare sau prea mică la altă firmă. „Fiecare firmă are un grup țintă pe care se concentrează. Astfel ei iau în calcul doar un anumit tip de corpuri atunci când proiectează hainele” a declarat Audrey-Laure Bergenthal, CEO al Euveka.
În acest context, diferența de dimensionare are un oarecare sens. Totuși, mulți oameni au observat o lipsă de consecvență când vine vorba de mărimi chiar și în cadrul unui singur brand. Există câteva explicații pentru acest fenomen: calitatea diferită a materialelor, viteza mare de producție și o lipsă de control de calitate. Mai ales în era fast-fashion este foarte greu pentru producătorii mari să se asigure că toate hainele respectă mărimile.
Situația este diferită atunci când vorbim de branduri mici. Rosette Ale are timpul și resursele să facă mici ajustări conform clientelor atunci când face haine pentru brandul său, Revival London. „Deoarece nu am mii de comenzi, pot să văd cine comandă iar astfel pot să fac mici modificări pentru ca hainele să se potrivească mai bine”, a declarat ea. Brandurile de fast fashion sunt principalii vinovați atunci când vine vorba de plângeri de la clienți. Branduri mai mici precum brandul lui Rosette pot oferi modificări oricând.
Conform statisticilor, o treime dintre oameni se așteaptă să returneze unele produse vestimentare atunci când le achiziționează online. Motivul principal este dimensionarea greșită a hainelor. Între anii 2014 – 2019, comerțul digital a crescut cu până la 95%. Doar în Regatul Unit se așteaptă ca acesta să mai crească cu încă 27,3% până în 2023.
Atunci când hainele sunt returnate, de cele mai multe ori ele nu sunt reîmpachetate și comercializate din nou. Costurile acestui proces sunt prea ridicate, de cele mai multe ori, pentru a fi rentabile pentru companii. Din această cauză majoritatea hainelor returnate ajung direct la groapa de gunoi. Doar în Statele Unite, 2,2 miliarde de kilograme de haine sunt aruncate în fiecare an. Astfel se creează 15 milioane de tone de emisii de carbon.
Dacă pentru noi este dificil să găsim haine care să se potrivească, să cumperi plus-size este o provocare și mai mare. „Industria fashion creează hainele pentru a se potrivi pe un singur model, care de obicei are dimensiuni mici. Ei produc modelele de haine pe dimensiuni care reprezintă doar 1% din populație. Celelalte mărimi nu sunt controlate, ci doar crescute matematic. Astfel apar multe probleme când încerci să le porți. Ei trebuie să ofere o formă complet diferită hainelor în funcție de mărime, lucru pe care nimeni nu-l face”, a mai adăugat Bergenthal. Din cauza faptului că nimeni nu investește în crearea măsurilor pentru toate dimensiunile, miliarde de haine ajung să fie nevândute contribuind și mai mult la poluare și la risipă.
Pentru a combate risipa de haine, multe branduri precum Kai Collective au apelat la o metodă simplă. Hainele de pe website sunt prezentate ca fiind purtate de modele de dimensiuni diferite. Astfel, clienții își pot face o idee cum vor arăta hainele pe ei. Alte companii optează pentru metode mai tehnologice. Cei mai mari risipitori, adică Amazon și H&M, au optat pentru camere de probă digitale. Euveka, o companie care ajută brandurile de haine să dimensioneze corect și să-i ajute pe clienți să vizualizeze hainele, au reușit să reducă returnările cu până la 40%. Când vine vorba de dimensiuni mai mari, returnările au fost reduse cu până la 70%.
Tehnologia nu poate rezolva problemele dintre stima de sine și dimensionarea greșită a hainelor. Totuși, ea poate reduce risipa excesivă creată de returnări. „Brandurile nu mai pot ignora această problemă”, a adăugat Bergenthal.
Sursă foto: unsplash.com, pixabay.com, calpirg.org