Locuri de poveste din România: Semmeringul Bănățean
Locuri de poveste din România. După declanșarea pandemiei vacanțele exotice sau în străinătate nu prea vor mai fi posibile. Iar toată atenția se întoarce spre locurile din țară. România e o țară fabuloasă, cu toate formele de relief, care merită să fie descoperită. De aceea, continuăm rubrica noastră despre locuri de poveste din România. Copii, dați-le idei părinților!
Dacă aveți chef de o plimbare care să vă rămână în minte multă vreme vă sfătuim să faceți o călătorie cu trenul. Nu oriunde, ci pe traseul de 34 km supranumit Semmeringul Bănățean. Denumirea a fost preluată după un traseu de cale ferată din Austria, care seamănă foarte bine cu al nostru. Călătoria pe Semmeringul Bănățean începe din gara Oravița, durează în jur de două ore, iar la final trenul ajunge în stația Anina. Știm, două ore poate părea mult, însă merită. Și asta fiindcă veți avea parte de peisaje superbe.
Traseul are 14 tunele (cel mai lung are 660 m) și 10 viaducte (dintre care unul înalt de 37 m). Ceea ce este cu adevărat interesant este că pe vremea când acest traseu a fost construit nu existau utilaje care să le ușureze oamenilor munca. Semmeringul Bănățean a fost inaugurat în 1863, iar oamenii au muncit la el folosindu-se în mare parte de târnăcop și daltă.
Pentru a călători pe acest traseu este nevoie să vă faceți rezervare, informează CFR Călători. Trenul pleacă din gara Oravița la ora 11:15 și sosește în gara Anina la 13:15. La întoarcere trenul pleacă din Anina la 14:40 și ajunge la Oravița la 16:40. Costul unui bilet pentru adulți este de 13,9 lei, iar pentru copii 8,9 lei. Elevii pot călători gratuit, pe baza carnetului de note. Biletele se pot achiziționa și online, de aici.
Mai multe despre Semmeringul Bănățean
În 2016 istoricul Mircea Rusnac scria pe blogul său că acest traseu ar trebui inclus în patrimoniul UNESCO. Iată de ce: „Dacă adăugăm faptul că linia a fost proiectată de ingineri și specialiști austrieci, iar la construirea ei au luat parte pietrari italieni, că străpungerile în stâncă au fost realizate înainte de inventarea dinamitei, în mare parte cu dalta și târnăcopul, înțelegem dimensiunea universală și valoarea inestimabilă a acesteia. Credem că toate cele menționate aici îndreptățesc din plin includerea căii ferate Oravița-Anina în patrimoniul mondial UNESCO, între marile realizări ale umanității”, a scris Mircea Rusnac pe blog-ul său.
Și dacă noi nu v-am convins, vă lăsăm un pasaj dintr-o carte scrisă de Ion Păsărică în 1936 despre traseul liniei Oravița – Anina. „De o parte și de alta a liniei ferate poți prinde cu vederea impresionantele reliefuri ale vârfurilor de munți, despărțiți prin văi frumos înverzite, pe care pasc agale numeroase vite, ce par din depărtare niște puncte pestrițe mișcătoare, pe fondul verde intens al pășunilor. Ca într-un film de cinematograf, tablourile ce-ți trec prin fața ochilor, în mersul trenului, sunt care mai de care mai fermecătoare”.
Dicționar
Viaduct: construcție de piatră, de beton sau de metal care susține o cale de comunicație terestră, traversând o vale la mare înălțime;
Daltă: unealtă de oțel în formă de pană tăioasă, cu sau fără mâner. Este folosită de fierari, dulgheri, sculptori etc. la crestat, cioplit, scobit sau tăiat;
Târnăcop: Unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt și lată la celălalt. Este prinsă într-o coadă de lemn și folosită la săpat în pământuri tari, la spart pietre etc.
Sursă foto: instagram.com/muntii_carpati, instagram.com/sa_batem_campii, instagram.com/lerescuiulian