O meserie care necesită curiozitate. Ce face un muzeograf ne spune Marius Cornea
Meseria este brățară de aur. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au avut îndeletniciri care le-a permis să își câștige traiul. Astăzi sunt atât de multe oferte pe piață încât nu mai știm exact ce responsabilități are fiecare angajat. La ŞTIRI PENTRU COPII vă povestim în fiecare săptămână despre o meserie, pentru a vă ajuta să vă orientați în viitoarea carieră. Astăzi vă spunem mai multe despre ce face un muzeograf. Aflați mai multe despre o meserie interesantă care necesită curiozitate și creativitate.
Ce face un muzeograf?
Pentru a descoperi meseria de muzeograf și tot ce presupune ea am stat de vorbă cu Marius Cornea, muzeograf la Muzeul Național al Banatului (MNAB) din Timișoara. El ne-a oferit detalii cu privire la muzeul în care își desfășoară activitatea și ne-a explicat ce înseamnă să fii muzeograf.
„Este o meserie care poate aduce foarte multe împliniri, bucurii și multe întâmplări neprevăzute. Pentru că muzeograful este o persoană care lucrează într-un muzeu, într-un templu al muzelor, într-un templu al științei, dar și al lucrurilor care se găsesc în depozitele acestei instituții. Eu sunt muzeograf la Muzeul Național al Banatului din Timișoara care este o instituție cu foarte multe secții, departamente, compartimente, birouri. O instituție care anul viitor va aniversa 150 de ani de existență. MNAB este un muzeu cu secție de arheologie, secție de istorie, de științe ale naturii, laboratorul zonal de restaurare și conservare. Un muzeu care are și un compartiment de pedagogie, care se adresează tuturor categoriilor de vârstă, și un compartiment de arte vizuale.
Așadar, muzeograful este persoana care are în grijă o colecție de obiecte. El este responsabil cu producerea unor povești despre aceste obiecte, și mai ales are o sarcină extrem de plăcută: muzeograful organizează expoziții. Și atunci este curator de expoziții”, ne explică muzeograful Marius Cornea. Despre meseria de curator am vorbit cu altă ocazie. Dacă vreți să aflați mai multe detalii, puteți citi și viziona interviul aici.
De ce e important să mergem la muzeu?
„Muzeul este un spațiu în care ne putem amuza, unde putem petrece timpul liber într-un mod foarte agreabil, învățând. Și acest proces de învățare poate fi făcut într-o manieră foarte interesantă, prin jocuri. Totul este gândit din partea instituției noastre pentru a transmite istoria obiectelor și cunoștințe noi publicului nostru într-o manieră jucăușă”, spune muzeograful.
Și fiindcă am vorbit de jocuri, iubite în special de copii, l-am întrebat pe Marius Cornea ce a vrut el să se facă când era mic. Iată răspunsul: „La o vârstă foarte mică am fost dus de părinții mei, sigur, la muzeu, dar am fost dus și la un spectacol de circ. Mi-am dorit foarte mult să devin dresor de maimuțe. Pentru că mobilitatea maimuțelor, faptul că ele făceau atât de multe mișcări într-un timp atât de restrâns, mi-a plăcut foarte mult. Dar am această dorință de a călători, de a vagabonda, chiar și cu mintea, în diverse epoci. Ceea ce fac astăzi. Pentru că sunt muzeograf, cu o colecție foarte bogată, și obiectele provin din diverse epoci și au diverse istorii. Mii și mii de obiecte și pot să vagabondez cu mintea. Ei bine, maimuța aceea m-a inspirat și mi-am dorit mulți ani de zile să devin dresor de maimuțe. Să străbat lumea, meridianele, să străbat munți și țări”, își amintește Marius Cornea.
Două decenii de spus povești și organizat expoziții
Fiindcă toți începem de undeva și cumva, am vrut să vedem cum a arătat începutul carierei muzeografului Marius Cornea. „Zilele acestea aniversez 20 de ani, două decenii de activitate în muzeele din Timișoara. În timpul studenției am făcut o colaborare, pregătindu-mi teza de licență, cu secția de artă a Muzeului Banatului. Și am intrat atunci în contact cu muzeografii acelei secții care, în 2006, a fost transformată în Muzeul de Artă din Timișoara. În urma colaborării am fost observat, remarcat, și, la un an după terminarea facultății s-a organizat un concurs unde s-au prezentat mai multe persoane. Și prin concurs am ajuns acum 20 de ani în Muzeul Banatului. De 20 de ani spun povești și organizez expoziții. Și mai ales lucrez cu publicul”, spune muzeograful.
Cum devii muzeograf? Ce ai de făcut?
Marius Cornea ne-a explicat și ce are cineva de făcut dacă vrea să practice această meserie. „Trebuie în primul rând să studiezi mult, mult, mult. Eu am studiat istorie, istoria artei, limba și literatura germană. Trebuie studiile de specialitate. Apoi îți trebuie un foarte mare bagaj de curiozitate și creativitate. Pentru că această meserie de muzeograf o poți desfășura pe foarte mulți ani. Chiar decenii. Și o persoană care nu este curioasă mereu și nu este dornică de explorat noi teritorii nu poate să facă această meserie de muzeograf cu foarte mare inspirație. De aceea aș spune că un ingredient important în această ”salată” este curiozitatea, apoi creativitatea și interesul pentru diverse domenii, nu doar istorie”, ne spune Marius Cornea.
Achizițiile și donațiile
Obiectele și lucrurile care se află într-un muzeu provin fie din achiziții, fie din donații. Adică fie muzeul a plătit pentru ele, fie oamenii le-au făcut cadou instituției. În ambele cazuri se au în vedere câteva criterii. „Fiind un muzeu reprezentativ pentru această provincie din vestul României instituția noastră are o comisie formată din foarte, foarte multe persoane. Se analizează fiecare propunere de achiziție sau de donație și se ține cont de mai multe elemente. Un element care este foarte important este istoria acelui obiect, vechimea, autenticitatea, originalitatea, circulația obiectului”, explică muzeograful.
Bunurile care se regăsesc în muzee sunt importante. De ce ar alege oamenii care le dețin să le doneze? Muzeograful ne-a răspuns la această întrebare. „În principal pentru că au o valoare sentimentală acele obiecte. O valoare pe care proprietarii o acordă bunurilor din casele lor. Dar comisia are o sarcină foarte importantă de a selecta aceste obiecte propuse spre a fi donate instituției noastre. Cel mai important în selecția acestora este valoarea istorică și documentarea. Un obiect ce poveste poate să spună despre Banat? Despre istoria, cultura și civilizația Banatului?”, povestește Marius Cornea. În video-ul de pe canalul nostru de YouTube, unde este încărcat întregul interviu, regăsiți și câte un exemplu de achiziție și de donație.
Poate că nu știați, dar chiar și copiii pot face donații. „E deja o tradiție de peste 100 de ani când la sfârșitul secolului al IX-lea se donau monede, medalii, documente. Monede găsite în timp ce ei săpau în grădina bunicilor. Inclusiv copiii pot să se numere printre donatorii instituției noastre”, spune muzeograful.
Calitățile de care are nevoie un muzeograf și sfaturi practice pentru viitoarea carieră
Pentru a deveni muzeograf este nevoie să avem o serie de calități. După o experiență de 20 de ani Marius Cornea ne-a spus care ar fi acelea. „Principala calitate este curiozitatea, a doua creativitatea, a treia dorința de a-și îmbogăți permanent cunoștințele care sunt din domeniul literaturii, istoriei, geografiei, istoriei culturii. Dorința de a explora noi și noi perioade, spații. Pentru că un muzeograf este un călător. El călătorește cu mintea în diverse spații. Nu este doar Banatul. Este Europa Centrală, Europa de Est, Europa Nordică”, explică Marius Cornea.
Tot el le oferă copiilor care își doresc să urmeze o astfel de meserie, și câteva sfaturi. „Să citească foarte mult, să călătorească, chiar și mental. Internetul este o sursă inepuizabilă de informație. Să îndrăznească să exploreze spațiile începând cu propriul cartier, cu străzile din propriul cartier, bisericile, clădirile publice, piețele, parcurile. Să aibă curajul de a-și cultiva această curiozitate de-a lungul întregii vieții”, este sfatul muzeografului Marius Cornea.
Discuția noastră a fost mai lungă, drept pentru care vă invităm să urmăriți întregul interviu pe canalul nostru de YouTube. Muzeograful ne-a mai spus care este cea mai interesantă donație pe care a primit-o, dar și cea mai interesantă achiziție. De asemenea, ne-a spus ce-i place cel mai mult la meseria pe care o practică, dar și ce-i place cel mai puțin.
