Povestea din spatele celebrului spectacol de balet “Lacul lebedelor”
Dacă există un singur spectacol de balet al cărui nume e faimos în toată lumea, acela, cu siguranță, este “Lacul lebedelor”. Ceea ce nu se știe însă este că există 15 versiuni diferite ale spectacolului, iar prima reprezentație, din 1877, care a avut loc la Moscova, a fost un eșec răsunător.
Compus de Piotr Ilici Ceaikovski între anii 1875 și 1876, “Lacul lebedelor” spune povestea de dragoste dintre prințul Siegfried și tânăra Odette. Tânăra a fost blestemată de un vrăjitor. Practic, e condamnată să trăiască în corpul unei lebede albe. Ea poate reveni la forma sa umană doar noaptea.
Vraja nu poate fi desfăcută decât de un jurământ sincer de iubire. Siegfried îi promite dragoste eternă lui Odette, dar este păcălit de vrăjitor, care i-o prezintă pe Odile. Odile seamănă perfect cu iubita lui și, crezând că este chiar ea, îi face aceeași promisiune. Când totul pare pierdut, prințul se trezește și realizează că a fost doar un vis, scrie Vogue.com.
Povestea libretului celebrului spectacol
Sunt câteva teorii despre originea poveștii din acest spectacol de balet. În principal, este vorba despre o poveste germană de Johann Karl August Musäus, “Vălul furat”, care relatează transformarea unei femei într-o lebădă. Există influențe și dintr-o poveste populară rusească, “Rățușca albă”. Actul trei e inspirat de faimoasa poveste a fraților Grimm “Cele șase lebede”.
Prima reprezentație nu a avut succes la public
Prima reprezentație, de la Teatrul Balșoi din Moscova, în 1877, nu a fost prea bine primită. Ceaikovski însuși, compozitorul muzicii spectacolului, a considerat-o o “dezamăgire umilitoare”. Coregraful a fost copleșit de ambițioasa compoziție și, nu a reușit să ridice dansul la valoarea ei. Ceaikovski a murit în 1893, fără să afle ce succes răsunător avea să aibă, în viitor, ”Lacul lebedelor”.
Abia în anul 1895, sub conducerea coregrafului Lev Ivanov și a maestrului de balet Marius Petipa, spectacolul de balet a devenit un succes. Inspirat din stilul baletului tradițional, coregraful a adăugat mișcări de balet din Polonia, Ungaria, Italia, Rusia și Spania.
Zeci de adaptări
În timp baletul a avut numeroase adaptări, arată France Musique. Încă din 1895, Ivanov și Petipa au omis secțiuni din balet, cum ar fi actul patru în întregime. Astfel, în noua sa variantă, a devenit baletul clasic care a inspirat generații de coregrafi. Între 1910 și 2019 mai mult de 20 de adaptări diferite au apărut în orașe precum Paris, New York, Havana, Hamburg, San Francisco.
Baletul, inspirat, cum am arătat, din povești tradiționale pentru copii, a fost adaptat de multe ori și pentru film. Pentru micii spectatori a apărut în 1994 desenul animat “Lebăda și Prințul”, iar în 2003 seria “Barbie în Lacul lebedelor”.
Însă cea mai faimoasă adaptare pentru marele ecran este “Lebăda neagră”, filmul lui Darren Aronofsky din 2011, pentru care, actrița principală, Natalie Portman, a luat Oscarul.
Fragmente din faimosul balet apar în multe alte filme, cum ar fi “Billy Elliot”, o poveste minunată despre lupta unui băiat de a-și împlini visul de a deveni balerin.
Dicționar:
Libret – textul pe care se bazează povestea unei opere muzicale sau a unui balet