Cele mai neobișnuite animale care trăiesc pe Pământ. Ursulețul de apă, cea mai rezistentă ființă din lume

Deși nouă, oamenilor, ne place sa credem că suntem cele mai importante ființe de pe Pământ, alături de noi trăiesc sute de mii de specii animale, cel puțin la fel de importante. Deși se cunosc atâtea, surprinzător, oamenii de știință încă descoperă specii noi. De asemenea, multe animale nu vor fi observate de-a lungul vieții noastre. Acestea fie trăiesc pe fundul oceanelor, fie sunt invizibile ochiului uman, fiind extrem de mici. Multe dintre ele, însă, odată observate la microscop, au servit drept inspirație pentru multe personaje extraterestre din filmele S.F. datorită formelor bizare. Această rubrică le este dedicată lor, celor mai neobișnuite ființe care conviețuiesc alături de noi. De exemplu, știați că există o specie care este nemuritoare? Sau că altele pot dormi până la trei ani? Astăzi vorbim despre ursulețul de apă, cea mai rezistentă ființă din lume. Aceste animale minuscule supraviețuiesc până și în spațiu.

Ursuleții de apă, sau tardigradele după denumirea științifică, sunt oricare dintre cele peste 1.000 de specii de ființe nevertebrate care fac parte din familia Tardigrada. Ele sunt considerate rude apropiate ale antropodelor, adică a insectelor și a crustaceelor.

Există peste 1.300 de specii diferite

Micii ursuleți de apă au fost descoperiți în anul 1773 de către zoologul german Ephraim Goeze. Aceste creaturi au o lungime de maxim un milimetru. Ele trăiesc în diferite medii printre care apele dulci, apele sărate, nisipul, mușchiul de copac și în plante. Practic nu există loc pe planetă unde să nu poți găsi tardigrade. Găsindu-se aproape peste tot, de-a lungul timpului ursuleții de apă au evoluat în peste 1.300 de specii diferite.

Cea mai rezistentă ființă din lume are o regiune a capului bine dezvoltată. Corpul său este format din patru segmente diferite, din fiecare ieșind câte două membre asemănătoare unor piciorușe cu gheare în capăt. Aceste animale microscopice nu au organe specializate. Trupul lor este umplut cu un lichid care transportă sângele și oxigenul.

Unele specii sunt vegetariene, iar altele carnivore

Ursuleții de apă vegetarieni se hrănesc cu celulele plantelor. Folosindu-se de colții lor extrem de mici, ei perforează celulele și le consumă interiorul. Pe lângă acestea mai există și tardigrade carnivore, adică tardigrade care mănâncă alte tardigrade. Pare ciudat, nu?

Reproducerea diferă, de asemenea, de la specie la specie. Pentru unele specii, reproducerea are loc doar prin intermediul a două tardigrade. Alte specii se reproduc singure, fără să aibă nevoie de ajutor. Ouăle lor sunt depuse fie prin canalul de alimentare, adică pe unde se hrănesc, fie prin posterior.

Rezistă în condiții extreme

Ce e cel mai impresionant la aceste creaturi este faptul că au abilitatea de a rezista la temperaturi extrem de joase. De asemenea, ele fac față fără problemă la deshidratare. Dacă condițiile nu sunt optime pentru ele, tardigradele intră într-un fel de hibernare extremă. Corpul lor folosește doar 0.01% din energia pe care ar folosi-o în mod obișnuit.

Ursuleții de apă pot supraviețui zeci de ani în această stare de hibernare. Oamenii de știință au făcut și un experiment pentru a testa cât de rezistenți sunt micii ursuleți. Aceștia au descoperit că după opt zile de stat în vid, adică fără aer, trei zile doar într-o cameră cu helium la temperatura camerei și câteva ore la o temperatură de −272 °C, tardigradele încă erau vii. Este imposibil să le distrugi! De asemenea, 60% dintre exemplarele ținute timp de 21 de luni la o temperatură de -190 °C și-au revenit.

Curiozități despre ursuleții de apă

Există șansa să existe tardigrade pe lună. În aprilie 2019, un satelit israelian s-a prăbușit pe lună. El conținea cărți, mostre de sânge uman, întregul conținut de pe Wikipedia dar și o colonie de tardigrade. Oamenii de știință sunt de părere că ursuleții de apă ar fi putut supraviețui impactul fără probleme.
Deși par incredibil de rezistente, tardigradele nu sunt nemuritoare. Oamenii de știință de la Universitatea din Michigan au ajuns la concluzia că durata de viață a tardigradelor este între 3 și 30 de luni.
Denumirea de “tardigrade” vine de la biologul italian Lazzaro Spallanzani. În italiană, “tardigrada” înseamnă “cei care pășesc lent”.

Sursă foto: theguardian.com, rangerrick.org, nbcnews.com, wikipedia.org