Țipatul nu ar trebui să fie niciodată prima opțiune. Soluții pentru familii liniștite
Se spune că oamenii ridică vocea când sufletele lor sunt departe și ”nu se aud”. Sigur ați trecut pe lângă o familie care țipă sau se ceartă cel puțin o dată. Țipatul nu ar trebui să fie niciodată prima opțiune, mai ales când un copil este în apropiere. Astăzi vă oferim soluții și vă explicăm de ce nu trebuie să ridicați vocea niciodată în preajma celor mici.
Carla A. Carvalho Gómez este fondator al portalului Hablemos de Neurosciencia dar și neuropsiholog la Institutul Andaluz de Neurologie Pediatrică (INANP). Aceasta a explicat care sunt efectele țipetelor.
Să cerți un copil ”dacă a greșit” și să ridici tonul pare normal deoarece părinții au autoritate. Acele strigăte au însă un efect negativ asupra creierului copilului. Carla a urmărit la întâmplare comportamentul oamenilor cu copii pe stradă pentru a vedea de ce sunt certați micuții. Într-o zi, fără să vrea, a descoperit ceva interesant privind un tată care striga la copilul lui. ”În acea după-amiază, fără să mă opresc să observ, am descoperit că aceste țipete nu erau altceva decât rodul unui argument al unui tată și al unui fiu care doreau să se audă. Primul dintre ei a ridicat vocea cu scopul de a sesiza un comportament perturbator al copilului. O situație care, fără îndoială, m-a determinat să-mi pun următoarea întrebare: strigătele sunt cu adevărat eficiente în acest tip de situație?”, spune Carla.A. Carvalho Gómez.
Dacă știm că nu e bine să strigăm, de ce strigăm?
Dacă ne-am opri liniștiți să reflectăm, majoritatea dintre noi am fi de acord că strigătele sunt ineficiente. Când oamenii sunt întrebați de ce strigă, afirmă că este ultima lor opțiune. ”Țip când nu mai pot suporta și tu nu mă asculți”. Dar este cu adevărat ultima opțiune? Într-un procent ridicat din cazuri, țipetele sunt alimentate de propriile noastre emoții. Urlăm când emoțiile noastre sunt la suprafață, când ne lipsesc instrumentele necesare pentru a ști cum să gestionăm anumite situații.
Țipatul este ultima opțiune? Nu, sunt multe alte modalități de a arăta unui copil că a greșit.
Ce efecte poate avea țipătul asupra copiilor la o vârstă fragedă?
Efectele pe care urlatul îl pot avea asupra copiilor la o vârstă fragedă pot fi multiple și de diferite tipuri. Iată câteva dintre aceste efecte, dar lista poate fi nesfârșită:
Țipetele pot afecta hormonii care au legătură cu stresul. Prin urmare, copilul este mai stresat.
Țipătul poate afecta și stima de sine a celor mici. Este esențial să se ia în considerare această problemă pentru a nu diminua stima de sine.
Care sunt alternativele la țipat? Ce putem face în loc să țipăm?
Trebuie să stabilim reguli clare și concise.
Trebuie să folosim un limbaj adaptat vârstei copilului.
Trebuie să evităm instrucțiuni contradictorii care implică îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite.
Când vezi că nu poți controla situația, scoate-l pe copil din mediu respectiv. De exemplu, dacă se uită la televizor și vrei să facă ceva anume, mai întâi roagă-l să îl oprească și să fie atent la tine un minut. Dacă acest lucru nu este eficient, îl poți duce în altă cameră și îi poți da ”instrucțiunile” necesare, evitând distragerea atenției.
Spune-i orice pe un ton calm. Strigatul are adesea efectul opus. Dacă, de exemplu, vrem să își curețe camera și începem să țipăm la copil, vom obține opusul. De aceea mergeți pe ideea de sarcini clare și ton calm. Nu uitați să faceți contact vizual.
Există multe strategii bune de implementat acasă. Fiecare poate descoperi încetul cu încetul strategii care funcționează cel mai bine în familie.
Dicționar:
Neuropsihologie: este o ramură a psihologiei care încearcă să înțeleagă cum structura și funcționarea creierului relaționează cu anumite procese psihice