Există 195 de țări recunoscute oficial în lume. Dintre acestea unele sunt mai populare ca altele. Noi vom scrie despre cele mai puțin cunoscute. De exemplu, știați că un stat insular din Oceania nu are capitală? Sau că o țară din Africa se află în toate cele patru emisfere geografice (sudică, nordică, estică, vestică)? În plus, mai există și țări care nu sunt recunoscute oficial. Astăzi vorbim despre Etiopia, țara unde grăsuții sunt considerați superbi și una dintre cele mai vechi țări independente din Africa.
Etiopia este o țară specială în Africa. Pe lângă faptul că majoritatea oamenilor împart aceeași religie cu noi, românii, religia ortodoxă, Etiopia este una dintre cele mai vechi țări independente din Africa. Ba chiar mai mult, Etiopia este țara unde grăsuții sunt considerați superbi. În cazul în care ați pus câteva kilograme pe voi în timpul pandemiei acum știți unde să mergeți ca să vă simțiți bine în legătură cu corpul vostru.
Etiopia se află în „cornul” Africii, adică în partea de est. Populația țării este de aproximativ 102 milioane de oameni. Asta înseamnă că este a 13-a cea mai populată țară din lume. Capitala Etiopiei este Addis Ababa (“Floare nouă”) și se află în centrul țării. Țara africană se învecinează cu șase alte țări: Sudan, Sudanul de Sud, Kenya, Djibouti, Somalia și Eritreea.
Etiopia are o diversitate naturală impresionantă. Aproape 5% din suprafața țării constă din rezervații naturale protejate. Oficial, în țară există 20 de parcuri naționale, rezervații și sanctuare pentru animale.
Printre animalele ce pot fi văzute în Etiopia se numără leii, leoparzii, elefanții, girafele, rinocerii și bivolii sălbatici. Acestea au devenit însă din ce în ce mai rare. Animalele de statură mai mică care pot fi văzute sunt vulpile, șacalii, câinii sălbatici și hienele. Acestea se găsesc în număr mare în toată țara.
Etiopia este una dintre cele mai vechi țări independente din Africa. Țara există de mai mult de 2.000 de ani, datând chiar din primul secol î.Hr. Pe atunci Etiopia se numea Regatul Aksumite.
Creștinismul a fost introdus de egipteni în secolul al IV-lea. În secolul al XV-lea, musulmanii, sub conducerea lui Ahmad Gran, au pus stăpânire pe majoritatea Etiopiei. Abia în anul 1895, după ce etiopienii s-au apărat de o invazie italiană, țara și-a câștigat independența.
În anul 1930, liderul Ras Tafari Makonnen, ulterior numit Împăratul Haile Selassie I, a venit la putere. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial italienii au reîncercat să cucerească țara. De această dată au reușit să cucerească Addis Ababa, detronându-l și pe Selassie. La scurt timp după, s-a format Africa Italiană de Est. Această nouă țară a combinat trei națiuni separate: Etiopia, Eritreea și Somaliland.
Etiopienii nu au fost însă de acord cu conducerea italiană. Cu ajutorul armatei britanice, Rezistența Etiopiană s-a revoltat în anul 1941 și l-au readus pe Selassie pe tron. Acesta a domnit până în anul 1974 când a fost dat jos de la tron printr-o lovitură de stat. Puterea a fost preluată apoi de Generalul Terefi Benti.
A urmat o perioadă neliniștită pentru țară. În anul 1977 Benti a fost asasinat și înlocuit de către colonelul Mengistu Haile Mariam, un dictator marxist. Acesta a fost responsabil pentru moartea a mii de oponenți politici dar și a cetățenilor. Între anii 1977 – 1979 acesta a fost cunoscut drept ”Teroarea Roșie”. În același timp, Etiopia a învins o invazie somaleză cu ajutorul Uniunii Sovietice și a Cubei. În anul 1987, Mengistu a fost reales președinte, de această dată sub o nouă constituție. Etiopia și Somalia au semnat un tratat de pace în anul 1988.
A urmat un conflict cu Eritreea. În acea perioadă Eritreea încă făcea parte din Etiopia. Eritreenii își doreau independența, independență pe care au și câștigat-o în anul 1993 după ce Mengistu a fost dat jos de la conducerea țării. Deși lucrurile păreau să fi fost rezolvate, în anul 1998 au luat naștere noi tensiuni la granița dintre cele două țări. Aceste tensiuni au degenerat într-un război, în anul 1999. Totuși, în anul 2000, ambele țări au semnat un tratat de pace. Tensiunile au rămas, însă, în continuare, până în ziua de azi.
În prezent Etiopia lucrează la una dintre cele mai mari și mai ambițioase hidrocentrale din Africa. Este vorba despre Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Acesta se situează pe Nil iar oamenii se așteaptă să tripleze generarea de curent a țării. După finalizare, barajul nu doar că va genera curent dar va ajuta și la irigarea pământurilor aride ale țării.
Etiopia este o țară extrem de diversă din punct de vedere etnic. Principalele diferențe se observă, însă, în limbile vorbite de oameni. În Etiopia se vorbesc aproximativ 100 de limbi diferite. Toate limbile sunt recunoscute de către constituție. Amharic și Oromo sunt limbile folosite pentru documentele oficiale. Acestea sunt și cele mai răspândite limbi în teritoriu.
Deși pare greu de crezut, etiopienii au aceeași religie ca noi. Biserica Ortodoxă Etiopiană este una dintre cele mai vechi instituții creștine din lume. De-a lungul timpului a avut multă influență în lumea politică. 43% dintre locuitori aparțin acestei religii. A doua cea mai populară religie din Etiopia este Islamul, 34% din populație fiind musulmană.
Sistemul de sănătate etiopian constă din centre medicale, clinici și spitale. Doar orașele principale au spitale cu medici profesioniști. Majoritatea spitalelor se află în capitală. Accesul la medicina modernă este foarte limitat. În zonele rurale este aproape inexistent. Acest lucru este îngrijorător, 80% din populație locuind în afara orașelor.
Mortalitatea infantilă este de două ori mai mare decât media globală. Printre principalele probleme medicale se numără infecțiile respiratorii și HIV/SIDA. Rata de adulți infectați cu HIV/SIDA este mai mare decât media globală dar mai mică decât cea a multor țări din Africa.
Etiopia are două sisteme educaționale. Cel tradițional este înrădăcinat în creștinism și în islam. Cel modern a fost o inovație a împăraților Menilek II (1889 – 1913) și Haile Selassie I (1930 – 1974). Aceștia au stabilit un sistem excelent de școli primare și secundare. De asemenea, aceștia au pus bazele primelor colegii, între anii 1950 – 1960.
Educația publică este gratuită, educația primară fiind obligatorie pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 – 12 ani. Din păcate, sistemul public de educație suferă din cauza lipsei de investiții și de profesori pregătiți adecvat. Suprapopularea școlilor este un alt eveniment foarte des întâlnit.
Etiopia are o cultură extrem de bogată datorită diversității lingvistice, etnice și religioase. Fiecare grup religios are propriile sale tradiții. De exemplu, se sărbătorește Paștele și Crăciunul. Desigur, acestea au alte denumiri. Mai exact, sărbătorile pascale se numesc Fassika sau Terinsa-e Be-al iar Crăciunul se numește Yelidet Be-al sau Genna. De asemenea, la fel ca noi, și etiopienii sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai.
Standardele de frumusețe diferă pe tot globul. Deși pentru noi ar putea părea bizar, în Etiopia bărbații grăsuți sunt considerați atractivi. Ba chiar mai mult, există un concurs anual care să-i premieze pe cei mai grăsuți.
Pentru a se pregăti de concurs, participanții sunt hrăniți exclusiv cu lapte și sânge de vită timp de luni de zile ca să se îngrașe. Timp de o jumătate de an concurenții nu părăsesc deloc colibele lor. Li se aduce pe tavă doar ce este necesar. Femeile și fetele au responsabilitatea de a le aduce zilnic lapte proaspăt.
Este vorba despre comunitatea Bodi, un trib etiopian care trăiește în Valea Omo. Accesul turiștilor nu este permis în zonă. Din această cauză tradițiile tribului au rămas aceleași timp de generații. Aici se organizează o dată pe an un fel de concurs de „Mister”. Comunitatea alege cel mai frumos bărbat. Adică pe cel mai gras, cu burta cea mai mare.
În ziua evenimentului bărbații își acoperă corpul cu lut. De asemenea, aceștia își împodobesc capul cu pene de struț. Femeile cântă, îi servesc pe participanți cu alcool și le îndepărtează transpirația. Premiul final nu constă în ceva material, ci în faimă și recunoștință din partea semenilor.
Sursă foto: theworldhour.com, pixabay.com