Locuri de poveste din România: Lacul subteran din Peștera Popovăț
Locuri de poveste din România. După pandemie vacanțele exotice sau în străinătate nu prea vor mai fi posibile. Iar toată atenția se întoarce spre locurile din țară. România e o țară fabuloasă, cu toate formele de relief, care merită să fie descoperită. De aceea, continuăm rubrica noastră despre locuri de poveste din România. Copii, dați-le idei părinților!
Astăzi vorbim despre un lac natural subteran. Nu despre oricare, ci despre cel mai mare din peșterile Munților Banatului. Cel mai mare lac natural subteran se află în Peștera Popovăț, mai exact în Sala Inferioară a acesteia. Peștera se regăsește în Munții Aninei, pe Cheile Carașului, între localitățile Anina și Carașova, în localitatea Iabalcea din județul Caraș – Severin.
Fiind vorba de un lac natural acesta se formează atunci când sunt precipitații abundente. Conform Reșița.ro, lacul are o suprafață de 700 de metri și o adâncime care variază între un metru și trei metri. Până să ajungă în lac, apa are un traseu bine stabilit. Ea vine din Valea Popovăț, iar la final are un ponor prin care parcurge câteva sute de metri. Deși e un lac, apa curge prin fisuri și ajunge la un izbuc din Cheile Carașului.
Despre Cheile Carașului
Cheile Carașului reprezintă o rezervație naturală care cuprinde mai multe locuri spectaculoase. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 570 hectare și este o arie protejată de interes național. La rândul lor, Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală din cadrul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. Acesta are o suprafață totală de circa 36 de hectare.
Iată câteva din obiectivele turistice pe care le puteți admira în Cheile Carașului:
Peștera Văleaga
Peștera Liliecilor
Poiana Prolaz
Peștera de după Cârsa
Cetatea Caraș
Peștera de sub Cetate
Peștera din drumul Prolazului
Dicționar
Ponor: formă de relief din regiunile carstice, aven, dolină sau microdepresiune, prin care apele de suprafață se scurg în subteran;
Dolină: formă negativă de relief carstic cu aspect de pâlnie, formată prin dizolvarea la suprafață a unor roci solubile;
Izbuc: izvor de apă cu debit intermitent care se formează în regiunile carstice și funcționează pe principiul sifonului.