Urșii polari folosesc de patru ori mai multă energie pentru a supraviețui
Începând cu 1979 în fiecare deceniu gheața de mare pe care vânează urșii polari s-a micșorat cu 13%. Din cauza acestor schimbări, urșii polari folosesc de patru ori mai multă energie pentru a supraviețui. ȘTIRI PENTRU COPII vă spune mai multe.
Atât urșii polari, cât și narvalii sunt puși în pericol din cauza pierderilor de gheață din Arctica. Aceste mamifere nu folosesc prea multă energie de fel, însă acum nu au încotro. Urșii polari vânează foci prin găurile din gheață folosite pentru respirat. Ei se așează acolo și pur și simplu așteaptă ca focile să vină. De cealaltă parte, narvalii trebuie să se scufunde la adâncimi foarte mari în căutarea de hrană.
Acum, potrivit unui articol publicat în Journal of Experimental Biology, aceste mamifere trebuie să depună mult mai mult efort. Asta fiindcă nu au de ales. Studiile arată că urșii polari înoată acum în medie trei zile pentru a găsi foci sau pentru a căuta surse de hrană terestre mai puțin bogate în energie. Iar asta îi forțează să folosească mult mai multă energie. Problema este că resursele terestre nu pot compensa hrana cu care urșii sunt obișnuiți, iar astfel ei devin din ce în ce mai vulnerabili la înfometare. „Un urs polar ar trebui să consume aproximativ 1,5 reni, 37 de pești, 74 de gâște, 216 ouă de gâscă sau 3 milioane de afine pentru a echivala energia digerabilă disponibilă în grăsimea unei foci adulte”, arată cercetătorii, conform The Guardian.
Narvalii, la fel de afectați
Narvalii sunt înotători care pot atinge adâncimi de 1.500 de metri pentru a-și procura hrană. Schimbările climatice din Arctica îi afectează la fel de mult și pe ei. Pentru a se scufunda ei au nevoie de găuri de respirație, dar gheața se schimbă rapid și se mișcă, ceea ce înseamnă că acele găuri își schimbă poziția sau chiar dispar.
„Lumea arctică este mult mai imprevizibilă acum pentru aceste animale. Cu o cantitate finită de oxigen în mușchii și sângele lor, constatăm că narvalii își evaluează viteza, adâncimea și durata scufundărilor pentru a se potrivi cu capacitatea rezervoarelor lor de scufundare interne. Un calcul greșit ar putea duce la înec”, explică dr. Terrie Williams, unul din autorii studiului.
Declinul urșilor polari și al narvalilor va avea probabil un efect de impact asupra altor mamifere dependente de gheață și a prăzii acestora, ducând la „schimbări rapide în întregul ecosistem marin arctic”, spun cercetătorii. Mamiferele precum balenele beluga, vulpile arctice și boii mosc pot fi și ele vulnerabile la astfel de schimbări.
Sursă foto: pixabay.com/cocoparisienne