Sarcinile la adolescente, un fenomen ciclic
Sarcinile la adolescente, un fenomen ciclic. Acesta se repetă de la o generație la alta în aceleași familii. România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente. Aflați mai multe detalii de la ȘTIRI PENTRU COPII.
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România. Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic. Acesta se repetă în cadrul acelorași familii de la o generație la alta, împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
2019, un an mai bun decât precedentul
În anul 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.
In 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290. Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri. La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
De asemenea, persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri. Și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze. Acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile. În special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Sarcinile pot fi prevenite
Sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și prin programe de planificare familială. Aceasta trenuie adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc adolescentele, arată raportul.
„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei. Și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.
Soluții
Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.
Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii. Și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie. De asemenea, este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri. Și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii.
Totodată, o soluție este să se asigure furnizarea de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.
Întreg raportul „Sarcina la adolescente în România” poate fi descărcat de aici.
Dicționar
Consecințe: urmări;
Sursa foto Pixabay / sasint