Rivalitatea dintre frați. Psihologii ne învață cum să o gestionăm
Rivalitatea dintre frați este inevitabilă, spun toți psihologii. De fapt, aceasta reprezintă una dintre componentele principale ale relației lor.
Rivalitatea dintre frați reprezintă una dintre componentele principale ale relației lor. Specialiștii o consideră inevitabilă. În general, oamenii ajung să aprecieze compania fratelui abia la vârsta maturității. Până atunci, vor avea loc certuri, bătăi, injurii.
Cauzele de rivalitate între frați
Oricât de ciudat pare, războiul începe de îndată ce apare concurența, respectiv al doilea copil în familie. Este foarte greu să menții un echilibru ca părinte. Frații nu se războiesc doar între ei, ci luptă să câștige și o parte cât mai mare din dragostea părinților.
Este absolut normal deoarece, spun psihologii, dragostea părintească contribuie la dezvoltarea psihică și intelectuală a copiilor. Nu întâmplător, în familii cu mai mult de 4 copii, aceștia au, în general, capacități intelectuale mai slabe decât copii din familii mai mici.
Există două motive principale de nemulțumire. Copilul cel mare e supărat că pretențiile adulților sunt mai mici față de fratele mai mic. Cel mare nu înțelege că pretențiile sunt pe măsura vârstei, a capacităților copiilor. Părinții trebuie să le explice acest lucru.
Cei mici sunt geloși că fratele mai mare are mai multe drepturi și mai multe puteri. Ei știu că, oricât ar crește, întotdeauna vor fi mai mici ca frații lor. Și părinții transmit uneori mesaje negative, fără să își dea seama, și contribuie la formarea complexului de inferioritate a mezinilor.
Efectele rivalității între frați
Supravegheată de părinți, rivalitatea dintre frați le formează acestora caracterul, îi ajută să se descurce în societate. În alte cuvinte, îi ajută să își construiască inteligența socială, ceea ce îi face să devină oameni de succes în societate. Se spune că miliardarii lumii nu se laudă cu inteligența academică, ci tocmai cu această inteligență socială.
Experții consideră că aceste mici războaie între frați le influențează gradul de autorespect și autonomie, capacitatea de a-și face prieteni. Îi învață să fie generoși, împărțind lucrurile cu altcineva, și învață să negocieze.
Disputele îi învață să aibă încredere în persoanele de vârstă apropiată, trăsătură utilă în viitoarea relație de cuplu.
Sfaturi pentru părinți
Diferențele dintre copii se manifestă în multe aspecte, de la temperament, interese, încredere în sine, învățare, sănătate, aspect. Este important ca adulții să nu pună etichete și să îi iubească așa cum sunt ei.
Părinții ar trebui să se comporte ca un arbitru, ghidând cu blândețe copiii atunci când ei nu pot face față singuri. Copiii trebuie ajutați, în primul rând, să își exprime emoțiile și să se asculte unul pe altul.
O importanță deosebită o au regulile. Doar acestea pot aplana conflictele, spune Hildy Ross, profesoară de psihologie la Universitatea Watyerloo, Canada. În studiile ei, Ross a observat că părinții nu sunt suficient de consecvenți în impunerea regulilor.
Părinții au roluri diferite în sprijinirea relației dintre frați. Mama are rol de „judecător”, dar influența tatălui e mai eficientă când e vorba despre cooperare, afirmă Brenda Volling, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan.
„Arătându-le copiilor cum să-și exprime sentimentele, cum să facă compromisuri sau să se distreze împreună, le faceți un dar de care vor beneficie toată viața”, spune Volling.
Motivele certurilor dintre copii. Psihologul ne învață cum să le gestionăm