Un părinte prea protectiv crește inconștient un viitor adult incapabil
Părinții sunt de obicei extrem de protectori cu proprii copii, dat fiind faptul că nu doresc să se lovească sau să se rănească în vreun fel. Oare ne supraprotejăm copiii? Specialiștii spun că un părinte prea protectiv crește inconștient un viitor adult incapabil.
Câți dintre voi nu folosiți expresii precum ”Ia-ţi o bluză groasă!”, ”Ce faci acolo la ora aia?”, “Nu ești în siguranță”, ”Nu ai voie înghețată pentru că răcești”, ”Nu merge pe bicicletă fără protecție!”, etc. Să ne gândim cum ați învățat voi să mergeți pe bicicletă. Părinții v-au urcat pe ea și au ținut de ea până ați pornit singuri fără să se teamă că veniți acasă loviți. În prezent copilul primește pe lângă bicicletă sau role și cască, cotiere, genunchiere, protecție pentru palme, etc. Practic, îl acoperiți din cap până în picioare până nu se mai poate mișca.
Părinții nu își dau seama că supra protejând copiii îi pot transforma în adulți incapabili să își rezolve problemele. Psihologii de la Clínica del Hospital Universitario Príncipe de Asturias, din Spania spun că părinții sunt pe zice trece tot mai protectivi. Instituția a explicat că în general părintele prea protectiv este și obsedat de control. Asta înseamnă că aceștia nu îi vor lăsa pe copii să facă nimic fără permisiunea lor, chiar dacă vor avea 40 de ani și vor locui încă cu ei în casă.
Psihologii clasifică părinții în părinți super protectivi care oferă multă iubire, dar şi mult control. O altă categorie este reprezentată de părinții libertini care oferă puțină iubire şi puține reguli. Ultima categorie este reprezentată de părinții autoritari cu multe reguli, puțină iubire şi atenție oferită celor mici.
Spaniolii spun că tot mai mulți părinți apelează des la psiholog pentru a-i ajuta să fie mai relaxați față de copiii lor. ”Problema este că le este greu să vadă diferența dintre protecție și protecție exagerată. Vin la cabinet și cer soluții pentru a se schimba. Ei nu fac diferența între frica reală și cea imaginară, iar noi căutăm să îi ajutăm”, spune Verónica Corsini, psiholog la Servicios Psicológicos Koan.
Fapte și consecințe
Psihologul explică care sunt consecințele interdicțiilor exagerate ale părinților. Dacă le interzici să își îndeplinească dorințele de frică că greșesc faci o mare greșeală. Asta le va transmite la nivel psihic mesajul că nu sunt buni la nimic și poate conduce la un adult care nu se cunoaște pe el însuși, cu stima scăzută. ”Un copil trebuie să cadă pentru a se ridica singur și învinge.”
O altă greșeală este să îi înveți să nege ceea ce simt. Copiii trebuie să plângă, să țipe, să râdă, să se enerveze și să pună nume acelor sentimente de la început.
O eroare teribilă ar fi ”să le ghicim dorințele și să le îndeplinim”. De ce? Ei trebuie să vadă că orice lucru se face cu efort. Ei trebuie să observe procesul pentru a aprecia rezultatul și totul cu răbdare și îndemânare. Spre exemplu: să realizezi un proiect școlar ce presupune lucru manual în locul lui. Mulți părinți spun că ”eu fac mai repede și cu mai puțin efort decât el.” El trebuie să depună efortul pentru a face următoarea activitate cu mai multă îndemânare.
Psihologii sfătuiesc părinții să nu le ascundă informații de teamă că vor suferi. Trebuie să le spunem adevărul și să îi învățăm să fie responsabili să găsească soluții, iar în momente grele să fie puternici. ŞTIRI PENTRU COPII vă ține la curent cu ultimele noutăți.
Dicționar:
Eroare: greșeală
Sursă: abc.es
Sursă foto: abc.es